Două amalgamări voluntare, în doi ani: alte 68 de localități poartă discuții. Raport

În ultimii doi ani, în Republica Moldova s-au încheiat cu succes două procese de amalgamare voluntară, în raioanele Leova și Fălești. Alte 68 de localități analizează acum posibilitatea de a se uni în viitor. Guvernul consideră că această reformă „este viabilă”, dar recunoaște că procesul înaintează lent, inclusiv din cauza procedurilor complicate. Autoritățile sunt îndemnate să simplifice cadrul legal și să ofere mai mult sprijin localităților care decid să se unească.

Primării multe, sate – mici

În prezent, în Moldova activează 893 de primării. Mai mult de jumătate dintre acestea administrează sate cu mai puțin de 1 500 de locuitori – adică sub pragul minim prevăzut de lege, potrivit Raportului intermediar privind amalgamarea voluntară pentru perioada decembrie 2023 – septembrie 2025. Din acest motiv, multe localități au bugete reduse, personal insuficient și întâmpină dificultăți în oferirea unor servicii publice de calitate. Problemele sunt accentuate de scăderea populației și de migrația tinerilor.

Guvernul consideră că accelerarea amalgamării voluntare – adică unirea mai multor sate și comune – ar putea fi o soluție pentru ca administrațiile locale să fie mai eficiente și moderne. Totuși, recunoaște că procesul este lent și birocratic, ceea ce descurajează inițiativele. Raportul recomandă autorităților să acorde stimulente financiare mai mari localităților care aleg să se unească, să dezvolte și să partajeze serviciilor publice, dar și, la nevoie, să aplice un proces de „amalgamare normativă” pentru localitățile cu resurse și capacitate administrativă limitată.

Amalgamarea, doar un pas din reforma APL. Recomandări

„Amalgamarea voluntară constituie un element important al reformei administrației publice locale. Chiar dacă este accelerată în sine, nu va fi suficientă pentru a atinge standardele de viață din UE în întreaga țară”, indică raportul Guvernului.

Autoritățile consideră, astfel, că pe lângă amalgamare, este nevoie și de alte reforme. Printre acestea – reforma la nivel de raion, fie prin reducerea numărului de raioane de la 32 la 5, fie prin redefinirea rolului acestora pentru a sprijini primăriile în proiecte de dezvoltare.

O altă măsură prevede furnizarea serviciilor publice și a finanțării prin „clustere” de autorități locale, adică prin asocieri de mai multe primării, în loc de finanțarea fiecărei localități separat. În cazul satelor foarte mici, cu mai puțin de 3 000–5 000 de locuitori, raportul propune centralizarea unor funcții administrative și a serviciilor la nivel raional.

Pentru localitățile cu densitate scăzută a populației, se recomandă unificarea lor cu cele învecinate printr-un act normativ. Totodată, raportul propune stabilirea unui termen-limită pentru amalgamările voluntare, după care ar urma o etapă de amalgamare normativă pentru primăriile care rămân prea mici, precum și elaborarea unei „hărți a amalgamării” care să traseze limitele noilor unități administrativ-teritoriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a întreprins 17 vizite peste hotare, în primele șase luni din 2026. Cât au costat

În prima jumătate a anului 2026, angajații administrației prezidențiale au efectuat 34 de deplasări oficiale peste hotare, potrivit unui raport publicat de instituție. Președinta Maia Sandu a participat la 17 dintre acestea. Costul total al vizitelor s-a ridicat la aproape 720 mii de lei, cele mai mari cheltuieli fiind pentru biletele de avion, cazare și diurne.

Conform raportului, în perioada ianuarie–iulie 2026, Maia Sandu a efectuat câte două vizite în Franța și Belgia și a mai călătorit în Ucraina, România, Polonia, Germania, Cipru, Lituania, Letonia, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Turcia, Armenia, Estonia și Cehia. Deplasările delegațiilor oficiale conduse de șefa statului au costat aproximativ 690 mii de lei, în timp ce vizitele externe ale angajaților Administrației Prezidențiale la care aceasta nu a participat au însumat circa 29 mii de lei.

Cea mai costisitoare deplasare a fost cea la Dublin, efectuată la începutul lunii aprilie 2026. Vizita delegației conduse de Maia Sandu, din care au făcut parte și trei consilieri prezidențiali, a generat cheltuieli de aproape 80,6 miii de lei. Pe locul doi se află vizita la Paris și Strasbourg, din mai 2026, care a costat bugetul de stat 78,9 mii de lei.

La polul opus, cea mai puțin costisitoare a fost deplasarea la Kiev, de la sfârșitul lunii aprilie, pentru care au fost cheltuiți 14,9 mii de lei. Totodată, administrația prezidențială nu a avut cheltuieli pentru vizitele unor consilieri prezidențiali la Copenhaga și Helsinki, întrucât costurile de transport și cazare au fost acoperite integral de părțile gazdă.

deplasari_2026_1 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: