Două amalgamări voluntare, în doi ani: alte 68 de localități poartă discuții. Raport

În ultimii doi ani, în Republica Moldova s-au încheiat cu succes două procese de amalgamare voluntară, în raioanele Leova și Fălești. Alte 68 de localități analizează acum posibilitatea de a se uni în viitor. Guvernul consideră că această reformă „este viabilă”, dar recunoaște că procesul înaintează lent, inclusiv din cauza procedurilor complicate. Autoritățile sunt îndemnate să simplifice cadrul legal și să ofere mai mult sprijin localităților care decid să se unească.

Primării multe, sate – mici

În prezent, în Moldova activează 893 de primării. Mai mult de jumătate dintre acestea administrează sate cu mai puțin de 1 500 de locuitori – adică sub pragul minim prevăzut de lege, potrivit Raportului intermediar privind amalgamarea voluntară pentru perioada decembrie 2023 – septembrie 2025. Din acest motiv, multe localități au bugete reduse, personal insuficient și întâmpină dificultăți în oferirea unor servicii publice de calitate. Problemele sunt accentuate de scăderea populației și de migrația tinerilor.

Guvernul consideră că accelerarea amalgamării voluntare – adică unirea mai multor sate și comune – ar putea fi o soluție pentru ca administrațiile locale să fie mai eficiente și moderne. Totuși, recunoaște că procesul este lent și birocratic, ceea ce descurajează inițiativele. Raportul recomandă autorităților să acorde stimulente financiare mai mari localităților care aleg să se unească, să dezvolte și să partajeze serviciilor publice, dar și, la nevoie, să aplice un proces de „amalgamare normativă” pentru localitățile cu resurse și capacitate administrativă limitată.

Amalgamarea, doar un pas din reforma APL. Recomandări

„Amalgamarea voluntară constituie un element important al reformei administrației publice locale. Chiar dacă este accelerată în sine, nu va fi suficientă pentru a atinge standardele de viață din UE în întreaga țară”, indică raportul Guvernului.

Autoritățile consideră, astfel, că pe lângă amalgamare, este nevoie și de alte reforme. Printre acestea – reforma la nivel de raion, fie prin reducerea numărului de raioane de la 32 la 5, fie prin redefinirea rolului acestora pentru a sprijini primăriile în proiecte de dezvoltare.

O altă măsură prevede furnizarea serviciilor publice și a finanțării prin „clustere” de autorități locale, adică prin asocieri de mai multe primării, în loc de finanțarea fiecărei localități separat. În cazul satelor foarte mici, cu mai puțin de 3 000–5 000 de locuitori, raportul propune centralizarea unor funcții administrative și a serviciilor la nivel raional.

Pentru localitățile cu densitate scăzută a populației, se recomandă unificarea lor cu cele învecinate printr-un act normativ. Totodată, raportul propune stabilirea unui termen-limită pentru amalgamările voluntare, după care ar urma o etapă de amalgamare normativă pentru primăriile care rămân prea mici, precum și elaborarea unei „hărți a amalgamării” care să traseze limitele noilor unități administrativ-teritoriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu, după discuția cu Alain Berset: „Moldova este pregătită să contribuie la apărarea democrațiilor”

Promovarea păcii, sprijinirea unei soluții juste pentru Ucraina și consolidarea rezilienței democratice pe continent s-au aflat în centrul discuțiilor dintre președinta Maia Sandu și Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, care se află în vizită la Chișinău. Șefa statului a punctat că, după trei scrutine în ultimii doi ani marcate de tentative de interferență străină, Republica Moldova este pregătită să contribuie activ la eforturile europene de apărare a democrațiilor împotriva atacurilor hibride.

Maia Sandu a apreciat sprijinul constant oferit de Consiliul Europei pentru consolidarea capacităților instituționale și pentru avansarea reformelor din domeniul justiției, incluse în Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028. Documentul este văzut ca un instrument-cheie pentru întărirea independenței și integrității sistemului judiciar, armonizarea legislației naționale cu standardele europene și creșterea transparenței și accesibilității instituțiilor publice.

Potrivit președintei, aceste reforme – cerute de societate și sprijinite de partenerii europeni – rămân esențiale pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.Totodată, șefa statului a reafirmat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a rămâne un partener european responsabil, dedicat păcii, democrației și statului de drept.

La rândul său, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, a lăudat rezistența Republicii Moldova la dezinformare și influențe externe.

„Puține țări știu mai bine cum să facă față acestor provocări. Avem nevoie de o Europă puternică în timp ce construim #NouPactDemocratic și stabilim criteriile pentru democrațiile europene sănătoase”, a declarat Berset, pe platforma X, după întrevederea cu președinta Maia Sandu.

***
Precizăm că 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la Reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), găzduită de Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul s-a desfășurat în contextul în care Republica Moldova deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada 14 noiembrie 2025-15 mai 2026.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei, organizație internațională dedicată apărării drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Țara noastră a aderat la Consiliul Europei la 13 iulie 1995, devenind stat membru cu drepturi depline. Republica Moldova a mai deținut Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în anul 2003.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: