libertatea.ro

Două ipoteze analizate de anchetatori după explozia din București

O neglijență a administratorilor sau a companiei de gaze, ori o greșeală, voită sau nevoită, a unuia dintre locatari. Acestea sunt cele două ipoteze pe care merg anchetatorii în cazul exploziei blocului de locuințe din București, relatează Digi24.

Potrivit sursei citate, ancheta pornește de la faptul că a existat o acumulare imensă de gaze.

Anchetatorii sunt în faza de strângere a mărturiilor. În prezent, nimeni nu este suspect în cadrul acestei anchete. Au fost chemați reprezentanți ai companiei de gaze, dar și administratorul blocului, la audierile care au avut loc în seara zilei de 17 octombrie.

Presa română mai scrie, cu referire la experți, că tragedia putea fi evitată.

***

O explozie puternică a avut loc în dimineața zilei de vineri, 17 octombrie, într-un bloc de locuințe din București, România. Aceasta s-a produs la nivelul etajelor 5 și 6 ale unui bloc cu 8 etaje. Mai multe persoane au fost transportate la spital. Trei persoane au murit.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, declara că, cel mai probabil, cauza exploziei este gazul. Un locatar al blocului a declarat că, încă de joi, se simțea un miros puternic de gaz. Bărbatul a adăugat, într-o discuție cu jurnaliștii de la Euronews România, că au fost sesizate autoritățile, însă intervențiile efectuate nu au identificat sursa exactă a mirosului.

Autoritatea română de Reglementare în domeniul Energiei a declarat că, joi, în urma unei sesizări, „operatorul de distribuție a sistat serviciul de alimentare cu gaze naturale, acționând de la distanță electrovalva”. „Ulterior, un echipaj s-a deplasat la adresă și a sigilat electrovalva respectivă. În data de 17 octombrie, în urma unei noi sesizări, echipajul Distrigaz Sud Rețele care s-a deplasat la locație a sesizat că sigiliul care fusese pus în ziua precedentă era rupt. Ora la care s-a constatat că sigiliul era rupt a fost aproximativ 09:30. La scurt timp după această constatare a avut loc explozia”, a comunicat Autoritatea română de Reglementare în domeniul Energiei.

De cealaltă parte, același locatar a confirmat pentru Antena3 că echipajul Distrigaz a pus sigiliul și a adăugat: „După aceea au zis că, dacă vrem să ni se deschidă gazele, să sunăm la o firmă tot dată de ei. (…) Administratoarea a luat legătura cu firma respectivă. Au zis că ne costă 2.700 de lei să vină să verifice toate apartamentele și să ne dea drumul la gaz. Am zis: ok. La ora 5 după masă au venit, au rupt sigiliul, au dat drumul la gaz și zice: să-mi plătiți 1.500 de lei. (…) Cei care colaborează cu Distrigazul, ei au rupt sigiliul. (…) N-am fost de acord cu acea plată, să dăm drumul la gaz fără să fie verificată nicio țeavă, și domnul s-a dus și a închis robinetul la locul sigiliului, cum îl rupsese, și a plecat”, a spus bărbatul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. 

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: