Андрей Мардарь / NewsMaker

Două partide din Moldova, lăsate fără alocații de la bugetul de stat: unul – timp de 2 luni, altul – patru 

Partidul Schimbării condus de Ștefan Gligor va fi lipsit, timp de 2 luni, de alocații de la bugetul de stat. De indemnizație va fi lipsit, pe o perioadă de 4 luni, și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” condus de Alexandru Beschieru, care anterior a fost membru al Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. Pe 2 iunie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a aplicat sancțiuni sub formă de avertisment în cazul a 3 partide politice, printre care și Partidul „Şansă” apropiat lui Ilan Șor. Dacă Partidul Schimbării și Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei au fost lipsite de alocații, atunci în cazul Partidului „Şansă” Comisia a constat „imposibilitatea de a-i aplica sancțiunea” deoarece nu este beneficiar al indemnizațiilor. 

Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au anunțat pe 2 iunie că au aplicat mai multe sancțiuni unor partide politice. S-a întâmplat după ce instituția electorală a analizat rapoartele acestora cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale noi și parțiale din 19 mai 2024. Potrivit Comisiei, rapoartele au fost prezentate de concurenții electorali pe 17 și 22 mai 2024.

Astfel CEC a aplicat sancțiuni, sub formă de avertisment, următorilor concurenți electorali: Partidul Politic „Partidul Schimbării”, Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” pentru nerespectarea prevederilor art. 56 alin. (5) din Codul electoral, iar concurentului electoral Partidul Politic „Şansă” pentru nerespectarea prevederilor art. 56 alin. (5) și 58 alin. (3) din Codul electoral.

Acestea se referă la obligativitatea de informare, în termen de 3 zile, a organului electoral despre nedeschiderea contului bancar cu mențiunea „Fond electoral” și respectarea termenelor și formatului de prezentare a rapoartelor despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală”, au comunicat reprezentanții Comisiei.

Potrivit CEC, începând cu luna iunie 2024, Partidul Politic „Partidul Schimbării” va fi lipsit pentru o perioadă de 2 luni de alocații de la bugetul de stat.

Decizia vine în contextul în care formațiunii politice respective i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de avertisment în cursul unei perioade electorale pentru încălcări privind finanțarea campaniei electorale”, au explicat reprezentanții instituției electorale.

Din același considerent, și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” va fi lipsit de alocații de la bugetul de stat, pe un termen de 4 luni, începând cu 1 decembrie 2024.

Referitor la Partidul Politic „Șansă”, Comisia a constat imposibilitatea de a-i aplica sancțiunea complementară sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat, deoarece nu este beneficiar efectiv al acestora”, au declarat reprezentanții Comisiei.

Totodată, CEC a atenționat concurenții electorali Partidul Politic „Liga Orașelor și Comunelor” și Partidul Politic „Renaștere” asupra respectării prevederilor legale despre utilizarea mijloacelor bănești depuse în contul cu mențiunea „Fond electoral” doar după declararea acestora autorității electorale.

***

Pe 19 mai 2024 au avut loc alegeri locale noi și parțiale în 9 localități din Republica Moldova. Moldovenii s-au ales cu patru noi primari din primul tur. Detalii AICI. În localitățile Tîrnova, raionul Dondușeni, și Bucovăț, raionul Strășeni, nici un candidat nu a reușit să adune mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care s-au prezentat la urnele de vot. S-a decis că va fi organizat al doilea tur, pe 2 iunie. Partidul „Șansă” – apropiat lui Ilan Șor – a rămas fără candidat la șefia Primăriei Tîrnova. Ruslan Filipaș, care a fost votat în primul tur 29.35% de alegători, este suspectat de coruperea alegătorilor. Informația a fost confirmată pentru „Teleradio-Moldova”, în ajun – pe 1 iunie, de vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale Pavel Postica. Astfel, turul doi de scrutin la Tîrnova este desfășurat doar cu un singur candidat, cu cel din partea socialiștilor – Vladimir Gîsca. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agrobiznes: 90% din ureea ajunsă în Moldova în primele luni din 2026 provine din Rusia

Republica Moldova importă tot mai multe îngrășăminte azotoase din Rusia, dependența de produsul rusesc atingând cote record în primele 4,5 luni ale anului 2026, potrivit unei analize publicate de Agrobiznes. Dacă în 2022 Rusia reprezenta 20% din importurile de uree, în 2026 cota a ajuns la 65% ca țară de expediție și 90% ca țară de origine, ceea ce înseamnă că nouă din zece kilograme de uree aduse în Moldova provin din Rusia.

În perioada 1 ianuarie – 10 mai 2026, Moldova a importat 37.426 tone de uree în valoare de 390,8 milioane de lei, echivalentul a 90% din întreg importul anului 2025 și mai mult decât totalul anului 2024.

Prețul mediu al ureei în perioada analizată a fost de 10,44 lei/kg, cu 5,3% peste media anului 2025. În aprilie, prețul mediu lunar a urcat la 11,36 lei/kg, față de 10,30 lei/kg în martie. Pe piața globală, ureea a urcat de la 390-400 de dolari pe tonă în decembrie 2025 la 800-900 de dolari pe tonă în aprilie 2026.

Rusia a expediat 24.331 tone de uree, adică 65% din total, față de 50% în 2025, 40% în 2024 și 20% în 2022. România a coborât pe locul doi, cu 2.588 tone, adică 7% din piață. Ureea din Rusia a costat în medie 10,33 lei/kg, față de 11,67 lei/kg pentru cea din România.

După țara de origine, Rusia a furnizat 33.681 tone, adică 90% din totalul importurilor, restul ajungând în Moldova prin rute intermediare.

Nitratul de amoniu: Georgia, principalul punct de expediție

În aceeași perioadă, Moldova a importat 25.526 tone de nitrat de amoniu în valoare de 221 milioane de lei. Prețul a crescut de la 8,35 lei/kg în ianuarie la 11,78 lei/kg în aprilie, o creștere de peste 41% în patru luni.

Pentru prima dată, Georgia a devenit principalul punct de expediție, cu 10.893 tone, adică 43% din total, însă doar 283 tone sunt efectiv produse în Georgia. Restul vine din Rusia, reexportat prin rute georgiene. În total, ca țară de origine, Rusia a furnizat 19.172 tone, adică 75% din importurile de nitrat de amoniu. România a coborât pe locul doi, cu 6.693 tone, față de 25.461 tone în 2024.

Vulnerabilități pe termen mediu

Deși importatorii au reușit să aducă volume mari înainte ca scumpirile globale să se transmită integral în costurile locale, piața prezintă mai multe vulnerabilități structurale.

Prima ține de dependența de Rusia ca origine a produsului. La uree, Rusia reprezintă 90% din origine, iar la nitratul de amoniu 75%. Chiar dacă produsele ajung uneori prin România, Georgia sau alte rute, originea rămâne concentrată în același loc.

A doua vulnerabilitate este dependența de rute logistice intermediare. Georgia a devenit principalul punct de expediție pentru nitratul de amoniu, deși produce o cantitate marginală din produsul livrat, ceea ce înseamnă că piața depinde nu doar de producător, ci și de funcționarea unor coridoare de tranzit.

A treia problemă este riscul de transmitere întârziată a scumpirilor internaționale. Livrările din primele luni ale anului 2026 au fost contractate când prețurile globale erau mult mai joase. Noile loturi, negociate în condiții de piață mult mai scumpe, ar putea aduce prețuri ridicate în toamna anului 2026 și în sezonul 2027.

A patra vulnerabilitate este concentrarea pieței. La uree, primele cinci companii controlează 71% din piață, iar la nitratul de amoniu primele cinci ajung la 79%, ceea ce reduce gradul de dispersie a riscului.

Dacă noile contracte vor reflecta pe deplin cotațiile globale ridicate, iar dependența de originea rusă va rămâne la același nivel, fermierii moldoveni ar putea intra în 2027 cu presiuni semnificative asupra costurilor de fertilizare, potrivit concluziilor expertului economic, Iurie Rija.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: