Viață

Două televiziuni, amendate cu 5 000 și 7 000 de lei pentru discriminare în cadrul unor emisiuni de informare electorală

Ana-Maria Dolghii
| 11 septembrie, 2025
18:57

Consiliul Audiovizualului (CA) a sancționat pe 11 septembrie TV-Găgăuzia și Pro TV Chișinău cu 7 000 și, respectiv, 5 000 de lei pentru admiterea unor forme de discriminare în cadrul unor programe de informare electorale. Totodată, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare din această lună.

Potrivit unui comunicat al CA, monitorizarea a cuprins perioada 29 august – 4 septembrie, prima săptămână din campania electorală. CA a efectuat controlul tuturor celor 22 de posturi care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din această toamnă: Moldova 1, TV-Găgăuzia, TVR Moldova, Jurnal TV, TV8, R Live TV, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, 7 TV, Next TV, 1 TV, One TV, N4, Star TV, Vocea Basarabiei TV, TV9, TVC 21, Canal Regional, Agro TV Moldova, TV Elita și Media TV.

Rezultatele monitorizării primei săptămâni de campanie electorală au arătat următoarele:

Știri cu caracter electoral au fost difuzate 505, ceea ce reprezintă aproximativ 31,4% din durata cumulată a buletinelor informative.
Prezența protagoniștilor în subiectele electorale: Concurenții electorali au fost cei mai vizibili în materialele cu tematică electorală, înregistrând 738 de apariții (47,9%). Cele mai puține apariții le-au avut organul electoral, cu 86 de menționări (5,6%).
Reflectarea concurenților electorali în buletinele informative: 18 servicii media audiovizuale (SMA) monitorizate au inclus informații despre concurenții electorali în cadrul buletinelor de știri. Singura excepție a fost ”TV-Găgăuzia” (GRT), care nu a difuzat niciun material referitor la aceștia.
Concurenții electorali cu cea mai mare vizibilitate: Blocul „Patriotic” a fost cel mai mediatizat concurent electoral, beneficiind de 1 oră, 24 min și 54 sec, ceea ce reprezintă 19,9% din timpul total dedicat concurenților. Următorii în clasament au fost Blocul „Alternativa”, cu 1 oră, 14 min și 42 sec (17,5%), și PAS, cu 1 oră, 13 min și 38 sec (17,3%). Împreună, acești trei concurenți au cumulat peste jumătate din durata totală de reflectare acordată tuturor actorilor electorali.
Reflectarea subiectelor conflictuale în buletinele informative: 18 SMA au difuzat în total 147 de subiecte cu caracter conflictual, dintre care 20 au fost prezentate într-un mod dezechilibrat.
Distribuția de gen a surselor citate în subiectele electorale: În ansamblu, subiectele electorale difuzate de cele 19 posturi TV au prezentat un ușor dezechilibru de gen în ceea ce privește sursele citate – 64% din totalul aparițiilor fiind a persoanelor de sex masculin și 36% a celor de sex feminin.
Relevanța temelor abordate în cadrul reflectării electorale: Majoritatea subiectelor difuzate au fost considerate relevante pentru procesul electoral, contribuind la informarea publicului cu privire la campania și actorii implicați, excepție fiind TVC 21 care a difuzat două subiecte irelevante incluse în rubrica specială.
Dezbateri electorale: 2 SMA au difuzat cumulat 4 dezbateri electorale: Vocea Basarabiei TV și Media TV fiecare câte 2 dezbateri. Next TV nu a organizat dezbateri electorale, deși s-a angajat prin declarație să organizeze dezbateri electorale în zi de miercuri, fără reluare, în perioada de raportare.
Publicitate electorală: 9 SMA din 22 au difuzat în total 224 spoturi de publicitate (dintre care 16 spoturi gratuite), cu o durată totală de 1 oră 53 min și 27 sec. Cele 9 SMA care au difuzat publicitate electorală sunt: Moldova 1, TV-Găgăuzia, Jurnal TV, TV8, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, Next TV și One TV. Patru dintre acestea– Jurnal TV, Pro TV Chișinău, Next TV, One TV – au admis abateri la difuzarea publicității electorale.

O constatare a controlului a vizat admiterea de către postul public regional TV-Găgăuzia și cel privat național Pro TV Chișinău a exprimărilor de natură să constituie anumite forme de discriminare. „Or, contrar prevederilor art. 13 alin. (1) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, „în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: … d) să evite orice formă de discriminare”, în cadrul unui program de informare electorală, difuzat de furnizorul public din regiunea găgăuză, invitatul a exprimat o opinie cu elemente de discriminare pe criteriul de orientare sexuală, fără ca moderatoarea să reacționeze sau să intervină pentru a semnaliza interlocutorului afirmația improprie”, a menționat CA.

Același tip de încălcare a fost remarcat în una din edițiile emisiunii de informare electorală, difuzate la postul Pro TV Chișinău. „Unele afirmații din intervenția invitatului au făcut referire la vârsta și starea fizică ale unui lider politic, cu statut de concurent electoral, aspecte care au fost catalogate de monitori ca forme de discriminare pe criteriul de vârstă”, a precizat CA.

Astfel, membrii CA au amendat compania GRT, care deține TV-Găgăuzia, cu 7 000 de lei, iar Pro TV Chișinău cu 5 000 de lei.

De asemenea, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

consiliul audiovizualului, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Sandu recită poezii/ Dodon „se înclină” în fața Rusiei/ Prețurile la motorină duc spre colaps?

Politică

Maia Sandu, la Riga, cu îndemn către deputații letoni să susțină aderarea Moldovei la UE: „Ajutați-ne să încheiem călătoria”

Justiție

Mai puține infracțiuni, dar mai grave: câți oameni au fost condamnați în Moldova în 2025 și pentru ce? ANALIZĂ

Alexandr Nugmanov
| 1 aprilie, 2026
18:55

Deși criminalitatea este în scădere în Republica Moldova, ponderea infracțiunilor grave și deosebit de grave este în creștere, la fel ca și numărul sentințelor pronunțate de instanțe. NewsMaker explică cum au evoluat tendințele criminalității în Moldova în anul 2025.

Criminalitatea în scădere, sentințele în creștere

În ultimii ani, numărul infracțiunilor în Republica Moldova este în scădere. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2025 au fost înregistrate 23,1 mii de infracțiuni – cu 6% mai puține decât în 2024 și cu 14,9% mai puține decât în 2021. Rata criminalității a fost de 97 de infracțiuni la 10 mii de locuitori, față de 103 în anul 2024.

În același timp, numărul persoanelor condamnate în prima instanță a crescut cu 8,4% față de 2024, ajungând la 11,8 mii. Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, în 2025 în închisori se aflau 6,3 mii de persoane, dintre care 1,4 mii (22,4%) erau în arest preventiv sau aveau hotărâri nedefinitive, iar 4,9 mii (77,6%) – sentințe definitive. Din totalul deținuților, 5,3% erau femei, iar 94,7% – bărbați.

Mai multe detalii despre situația din sistemul judecătoresc al Moldovei pot fi găsite în rapoartele statistice ale Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești. Potrivit acestora, în 2025, judecătorii din prima instanță au pronunțat 11,3 mii de sentințe împotriva persoanelor fizice în cauze penale. Majoritatea covârșitoare a sentințelor sunt de condamnare (puțin peste 90%). În celelalte cazuri este vorba despre sentințe de achitare sau încetarea procesului judiciar. Dacă comparăm cu anii precedenți, în 2025 numărul total al sentințelor de toate tipurile a crescut cu 12,71%, iar în 2024 – cu 16,38%.

Cele mai frecvente infracțiuni în Moldova

În mod tradițional, instanțele pronunță cele mai multe sentințe pentru conducerea în stare de ebrietate (3,1 mii). La mare distanță, pe locul doi, se află sentințele pentru huliganism (1 mie), iar pe locul trei – pentru furt (1 mie). Urmează sentințele pentru violență în familie (711), pentru circulația ilegală a drogurilor și a substanțelor etnobotanice (562), precum și pentru falsificarea, deținerea sau comercializarea documentelor, ștampilelor sau formularelor false (409).

Potrivit datelor BNS, în 2025, 843 de persoane au avut de suferit în urma infracțiunilor înregistrate legate de violența în familie, iar ponderea femeilor în rândul victimelor a constituit 69,4%.

În domeniul economic, cele mai multe infracțiuni sunt legate de contrabandă – 63 de sentințe, dintre care 57 de condamnare. Neexecutarea măsurilor de protecție a victimei violenței în familie, stabilite prin ordin de protecție, se încadrează în categoria infracțiunilor cu cea mai mare pondere a sentințelor de condamnare. În 2025, instanțele au pronunțat sentințe de condamnare pentru 179 de agresori domestici care au încălcat ordinele de protecție și au achitat doar un singur inculpat.

Pentru corupere activă, instanțele de primă instanță au condamnat 218 din 244 de inculpați, iar pentru corupere pasivă – 45 din 85. Sentințe de condamnare pentru trafic de influență au fost pronunțate în cazul a 110 din 122 de inculpați învinuiți în baza acestui articol.

Printre alte infracțiuni: traficul de persoane – 16 sentințe de condamnare, răpirea unei persoane – 31, lipsirea ilegală de libertate – 15, implicarea minorilor în activități infracționale – 11.

Datele BNS indică o creștere a numărului de infracțiuni grave și deosebit de grave în ultimii ani. Acestea reprezintă aproape un sfert din totalul infracțiunilor. Această tendință este confirmată și de datele privind sentințele pronunțate de instanțele de primă instanță. Dacă în 2025 numărul omorurilor intenționate a crescut nesemnificativ (cu 0,9%), atunci în 2024 acesta a crescut cu 24,72%. Numărul sentințelor pentru vătămări intenționate grave a crescut anul trecut cu 24,73%, iar pentru violuri – cu 23,88%.

Este important de menționat că creșterea numărului de sentințe în cauze penale nu este întotdeauna legată de creșterea numărului de infracțiuni. Între comiterea unei infracțiuni și pronunțarea unei sentințe pot trece ani și chiar decenii.

Problema criminalității este recunoscută și de Guvern. Din acest motiv, în 2025, Cabinetul de miniștri a aprobat Programul Național de combatere a criminalității pentru anii 2026–2030. Accentul este pus de autorități pe identificarea și eliminarea rețelelor criminale cu risc ridicat. Pentru aceasta, Guvernul propune îmbunătățirea cooperării cu Europol și Frontex, precum și implementarea unor instrumente analitice moderne.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!