Facebook/Veronica Dragalin

Dragalin își continuă cariera în SUA: se alătură unei firme de avocatură

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, se întoarce la firma internațională de avocatură Jones Day, unde a activat între 2011 și 2016. În biroul din Washington, Dragalin va fi partener al firmei, în cadrul practicii de Investigații și Apărare în cauze de crimă economică. Informațiile au fost comunicate de reprezentanții firmei printr-un comunicat de presă.

Firma internațională a anunțat, pe 2 septembrie, că Veronica Dragalin se alătură biroului Jones Day din Washington în calitate de partener în practica de Investigații și Apărare în cauze de crimă economică, menționând că anterior a fost asociat la firmă între 2011 și 2016.

Potrivit sursei, la Jones Day, Dragalin se alătură unei echipe de avocați din întreaga lume care au asistat clienți în numeroase investigații importante, atât în SUA, cât și transfrontaliere, precum și în probleme de apărare în cauze de infracțiuni economice în ultimele decenii. Ea va lucra pentru a apăra companii și persoane fizice împotriva acuzațiilor legate de toate tipurile de infracțiuni economice, inclusiv investigații interne, revizuiri de conformitate, anchete federale și de stat, acțiuni de aplicare a legii și urmăriri penale, precum și probleme de reglementare.

„Veronica s-a dovedit a fi o anchetatoare curajoasă și eficientă și o consilieră juridică de încredere atât în ​​SUA, cât și în țara sa natală, Moldova, susținând statul de drept și susținând dreptatea pentru toți”, a declarat președintele Departamentului de Investigații și Apărare în cazuri de criminalitate economică al Jones Day.

Reprezentanții firmei au publicat o declarație a Veronicăi Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție. Ea a spus că „Jones Day este un loc foarte special, cu o cultură a colaborării și a muncii în echipă integrate, care pune serviciul pentru clienți și excelența profesională în centrul tuturor activităților”. „Sunt extrem de mândră de munca pe care am desfășurat-o în ultimul deceniu ca procuror, atât în SUA, cât și în Moldova, și aștept cu nerăbdare să aplic această experiență în calitate de consilier de încredere pentru clienții noștri din întreaga lume. Sunt recunoscătoare pentru oportunitatea de a mă întoarce la Jones Day și aștept cu nerăbdare să mă alătur noilor mei colegi din Washington”, a adăugat Dragalin.

Într-un comentariu pe Facebook, mama Veronicăi Dragalin, Elena Dragalin, a ținut să precizeze că fiica ei „nu s-a angajat, dar este partener la firma internațională”.

***

Veronica Dragalin a devenit cunoscută în aprilie 2022, când a depus actele pentru a participa la concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Pe lângă ea, au mai existat patru candidați pentru acest post. Dragalin a decis să participe la concursul din Moldova în timp ce era asistent al unui procuror federal din SUA în departamentul anticorupție. La începutul lunii iunie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a propus numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție.

Mulți politicieni moldoveni au reacționat pozitiv la numirea Veronicăi Dragalin. Ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, a declarat că guvernul și parlamentul o vor sprijini pe noua șefă a Procuraturii Anticorupție în eforturile ei de combatere a marii corupții. Numirea Veronicăi Dragalin a fost criticată de opoziție, care a menționat că mama lui Dragalin, fondatoarea organizațiilor Moldova AID și Convenția moldo-americană în Statele Unite, a susținut activ Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și pe președinta Maia Sandu. Între timp, Elena Dragalin și-a exprimat în repetate rânduri, public, dezamăgirea față de PAS.

Pe 19 februarie 2025, Veronica Dragalin a demisionat de la șefia Procuraturii Anticorupție.

Și-a motivat decizia prin dezacordul față de proiectul de lege inițiat de PAS, care viza lichidarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale și crearea unei instituții noi – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Dragalin a calificat inițiativa legislativă drept un „atac asupra sistemului de justiție”. Proiectul de lege care prevedea lichidarea celor două procuraturi specializate a venit pe fundalul tensiunilor publice dintre Veronica Dragalin și conducerea țării, care considera că aceasta nu a obținut rezultate concrete în lupta cu marea corupție. Pe 2 februarie, Dragalin a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că este evident că fuzionarea celor două procuraturi va duce la scoaterea sa din funcție. Între timp, PAS a decis ca proiectul de lege care prevede lichidarea Procuraturii Anticorupție și a PCCOCS și crearea PACCO să fie votat în lectură finală de viitorul Parlament.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: