defence-ua.com/imagine simbol

Drone rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova? Precizările autorităților 

Autoritățile Republicii Moldova susțin că au monitorizat atacul masiv al Federației Ruse, din dimineața zilei de 17 noiembrie, asupra Ucrainei. „Nu au fost consemnate căderi la sol a unor eventuale obiecte de zbor pe teritoriul Republicii Moldova”, au comunicat reprezentanții Chișinăului. Totuși, au menționat autoritățile, un locuitor al satului Groznița din raionul Briceni a anunțat că a văzut 2 aparate de zbor asemănătoare unor drone la o înălțime de aproximativ până la 100 metri, ulterior acestea au dispărut din vizor. Chișinăul a declarat că aparatele de zbor sunt lansate intenționat la o altitudine mică pentru a nu putea fi detectate de radarele Ministerului Apărării și a venit cu un îndemn către cetățeni. 

Autoritățile Republicii Moldova au declarat, pe 17 noiembrie, că au monitorizat „atacul masiv cu drone și rachete din această dimineață al Federației Ruse asupra Ucrainei”.

„Astfel, explozii în regiunile vecine cu Republica Moldova au fost raportate de patrulele Poliției de Frontieră de la Valea Perjei, Tudora, Crocmaz și Olănești. În același timp, pe sectorul Larga, de la Briceni a fost observată o rachetă pe partea ucraineană, iar un locuitor al satului Groznița, Briceni a anunțat că a văzut 2 aparate de zbor asemănătoare unor drone la o înălțime de aproximativ până la 100 metri, iar fiind deasupra satelor Rotunda și Halahora de Sus au dispărut din vizor. Menționăm că aparatele de zbor sunt lansate intenționat la o altitudine mică pentru a nu putea fi detectate de radarele Ministerului Apărării. În același timp nu au fost consemnate căderi la sol a unor eventuale obiecte de zbor pe teritoriul Republicii Moldova”, au declarat autoritățile.

În același timp, autoritățile Republicii Moldova au îndemnat cetățenii să fie calmi, iar în cazul în care observă obiecte sau aparate de zbor suspecte să anunțe imediat autoritățile competente sau să sune la 112.

Menționăm, publicația NordNews a scris pe 17 noiembrie că „două rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra satului Ruseni” din raionul Edineț. Un localnic a trimis portalului imagini video înregistrate de camera de supraveghere a curții sale, în jurul orei 7:00, care surprind sunetul și trecerea la joasă altitudine a rachetelor deasupra localității.

Ulterior, deputatul Radu Marian a declarat că cel puțin o rachetă, lansată de Rusia către Ucraina noaptea trecută, a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova. „Azi noapte, Rusia a atacat Ucraina cu peste 120 de rachete și 90 drone, cel puțin una traversând spațiul aerian al Republicii Moldova”, a scris Marian pe o rețea de socializare.

Amintim că Rusia a lansat un atac combinat cu rachete și drone asupra întregii Ucraine, în noaptea și dimineața zilei de duminică. Atacul a vizat infrastructura energetică a țării, ceea ce a dus la întreruperi de urgență ale energiei electrice și apei în mai multe regiuni. Președintele Vladimir Zelenski a declarat că aproximativ 120 de rachete și 90 de drone au fost folosite în atac, iar forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au distrus peste 140 de ținte aeriene. În urma atacurilor, mai multe persoane au murit, alte au fost rănite. Detalii AICI.

***

Recent, în Republica Moldova au fost depistate două drone. S-a întâmplat pe 10 noiembrie, în satul Fîrlădeni din raionul Căușeni și în apropierea satului Borosenii Noi din Rîșcani. Ulterior, pe 12 noiembrie, poliția a anunțat că pe teritoriul Republicii Moldova a fost depistată încă o dronă – în extravilanul satului Coșernița din raionul Criuleni. După primele examinări, au comunicat reprezentanții poliției, s-a constatat că este vorba despre un aparat de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” de origine rusească, care nu avea atașat explozibil.

Ministerul de Externe a declarat că dronele au fost lansate de Federația Rusă și că aparatele sunt „de tip momeală – utilizate pentru a induce în eroare apărarea antiaeriană ucraineană”. Totodată, Ministerul a cerut Moscovei să respecte statutul de neutralitate și integritate teritorială a Republicii Moldova. Detalii AICI.

Pe 11 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că cele două drone depistate la Căușeni și Rîșcani nu aparțin Federației Ruse. Aceasta a mai spus că autoritățile de la Chișinău nu ar avea probe care să dovedească originea rusească a aparatelor de zbor. „Suntem siguri că dovezile nu vor fi prezentate niciodată, deoarece nu există”, a adăugat Zaharova. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a declarat că Republica Moldova rămâne expusă riscului ca dronele sau aparatele de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” să intre pe teritoriul țării, atât timp cât se înregistrează faza activă a războiului din Ucraina. Potrivit oficialului, țara noastră trebuie să-și întărească capacitatea de a detecta aceste drone și a le neutraliza. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an. 

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: