„E de datoria noastră să păstrăm vie memoria celor deposedați și umiliți”. Sandu și Ciocoi au depus flori la Monumentul Deportaților

Președinta Maia Sandu și premierul interimar, Aureliu Ciocoi, au depus flori la Monumentul Deportaților din scuarul Gării Feroviare, în contextul împlinirii a 80 de ani de la primul val de deportări.

„Avem obligația să vorbim despre aceste atrocități, pentru ca toată lumea să cunoască acest trecut, pentru ca toată lumea să aprecieze libertatea. E de datoria noastră să păstrăm vie memoria celor deposedați, umiliți și alungați din țară. E de datoria noastră să educăm tinerii în spiritul valorilor democratice, a respectului reciproc și a curajului de a-și apăra cu verticalitate drepturile în fața oricăror impulsuri totalitare”, a spus Maia Sandu.

De asemenea, șefa statului a declarat că „libertatea de care ne bucurăm astăzi ne-a costat zeci și sute de vieți și destine frânte”.

La rândul său, premierul interimar, Aureliu Ciocoi, i-a îndemnat pe cetățeni să aibă „curajul și capacitatea de a opune rezistență oricăror administrații care cad în autocratism”.

„Peste 100 de mii de moldoveni, în repetate valuri, au fost ridicați și duși în gulagurile bolșevice. Această filă a istoriei noastre trebuie să rămână în permanență una vie. Cu această ocazie fac un apel către istorici. Cred că lipsește pe soclul acesta lista nominală a fiecărui moldovean care a devenit victima terorii bolșevice. O altă acțiune care mi se pare necesară, să mai aflăm și cine i-a denunțat. Indiferent de rezultatul acestui studiu, indiferent de adevărul care va ieși la iveală, trebuie să avem suficientă tărie de caracter și demnitate națională ca să putem privi cu ochii larg deschiși adevărul și sub acest aspect să ne învățăm lecția pentru viitor”, a spus Ciocoi.

Precizăm că în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, peste 30 de mii de oameni au fost urcaţi în vagoane pentru vite şi duşi forţat în Siberia şi Kazahstan. Conform dispoziției oficiale, fiecare familie putea lua cu ea 100 de kg de lucruri personale – bani, haine, produse alimentare, vase. Pentru pregătiri li se alocau două ore. În practică, după amintirile deportaților, majorității li s-au dat nu mai mult de 40 minute pentru pregătiri, iar cu ei li s-au permis să ia nu mai mult de 40 de kg. Banii și obiectele de valoare erau deseori confiscate de soldați. Alte bunuri-casa, pământul, vitele—erau confiscate de stat sau colhozuri.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: