EcoVoucher: sprijin real pentru familiile vulnerabile din Moldova

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a susținut pe 19 ianuarie, în cadrul Forumului Economic de la Davos, un discurs viral despre cum vede starea lumii în acest moment. Oficialul a declarat că ordinea internațională bazată pe reguli, care mult timp a fost condusă de SUA, suferă de o ruptură profundă și că vechile condiții în care aceasta a funcționat nu mai pot fi restabilite. Oficialul a avertizat că marile puteri își urmăresc tot mai des propriile interese în mod neconstrâns și a făcut apel la o cooperare între statele de putere medie pentru a face față presiunilor din actualul context geopolitic.

„Astăzi, voi vorbi despre ruptura ordinii mondiale, sfârșitul unei povești frumoase și începutul unei realități brutale în care geopolitica dintre marile puteri nu este supusă niciunei constrângeri. (…) Voi fi direct: ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții. În ultimele două decenii, o serie de crize în domeniul finanțelor, sănătății, energiei și geopoliticii au scos la iveală riscurile integrării globale extreme. Dar, mai recent, marile puteri au început să folosească integrarea economică ca armă. Tarifele ca pârghie. Infrastructura financiară ca mijloc de coerciție. Lanțurile de aprovizionare ca vulnerabilități de exploatat. Nu poți trăi în minciuna beneficiului reciproc prin integrare atunci când integrarea devine sursa subordonării tale. Instituțiile multilaterale pe care s-au bazat puterile medii – OMC, ONU, COP – însăși arhitectura rezolvării colective a problemelor, sunt amenințate”, a declarat prim-ministrul canadian.

Oficialul a spus că, în aceste condiții, „multe țări” ajung la concluzia că trebuie să-și dezvolte o autonomie strategică mai mare: în domeniul energiei, alimentației, mineralelor critice, finanțelor și lanțurilor de aprovizionare. „Și acest impuls este de înțeles. O țară care nu se poate hrăni, alimenta sau apăra singură are puține opțiuni. Când regulile nu te mai protejează, trebuie să te protejezi singur. Dar să fim lucizi în privința consecințelor. O lume a fortărețelor va fi mai săracă, mai fragilă și mai puțin durabilă”, a adăugat el.

În același timp, Mark Carney a menționat că dacă marile puteri încetează să mai respecte regulile și abandonează valorile pentru a-și urmările puterea și interesele, câștigurile din „tranzacționalism” vor deveni mai greu de replicat.

„Hegemonii nu pot monetiza continuu relațiile lor. Aliații se vor diversifica pentru a se proteja împotriva incertitudinii. Vor cumpăra asigurări, vor crește opțiunile pentru a-și reconstrui suveranitatea – suveranitate care odată se baza pe reguli, dar care va fi din ce în ce mai ancorată în capacitatea de a rezista presiunii”, a spus premierul.

Mark Carney a declarat că, în contextul destrămării ordinii mondiale, Canada și-a schimbat poziția strategică, alegând o abordarea care implică „realism bazat pe valori”.

„Cu alte cuvinte, ne propunem să fim principiali și pragmatici. Principial în angajamentul nostru față de valorile fundamentale: suveranitatea și integritatea teritorială, interzicerea folosirii forței, cu excepția cazurilor în care aceasta este în conformitate cu Carta ONU, și respectarea drepturilor omului. Și pragmatici în recunoașterea faptului că progresul este adesea incremental, că interesele sunt divergente, că nu toți partenerii ne vor împărtăși valorile. Așadar, ne implicăm pe scară largă, strategic, cu ochii deschiși. Acceptăm activ lumea așa cum este, nu așteptăm o lume pe care ne-o dorim. Ne calibrăm relațiile astfel încât profunzimea lor să reflecte valorile noastre. Și acordăm prioritate angajamentului larg pentru a ne maximiza influența, având în vedere fluiditatea ordinii mondiale, riscurile pe care aceasta le prezintă și miza pentru ceea ce va urma. Și nu ne mai bazăm doar pe puterea valorilor noastre, ci și pe valoarea puterii noastre”, a precizat el.

Oficialul a subliniat că Canada își consolidează forța, printre altele, accelerând investiții de 1 trilion de dolari în domenii precum energia, mineralele critice și inteligența, diversificându-și relațiile internaționale printr-un parteneriat strategic cu UE și acorduri comerciale pe mai multe continente. El a precizat că țara sa contribuie și la rezolvarea problemelor globale prin sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei ruse și susținerea Groenlandei.

Liderul de la Ottawa a punctat că puterile medii ar trebui să coopereze. „Puteri medii trebuie să acționeze împreună, deoarece dacă nu suntem la masă, suntem în meniu. Dar aș spune și că marile puteri își pot permite, deocamdată, să acționeze singure. Ele au dimensiunea pieței, capacitatea militară și pârghiile necesare pentru a dicta condițiile. Puteri medii nu au aceste lucruri. Dar când negociem doar bilateral cu o putere hegemonică, negociem din poziție de slăbiciune. Acceptăm ceea ce ni se oferă. Aceasta nu este suveranitate. Este exercitarea suveranității în timp ce se acceptă subordonarea. Într-o lume dominată de rivalitatea marilor puteri, țările au de ales: să concureze între ele pentru a obține favoruri sau să se unească pentru a crea o a treia cale cu impact. Nu ar trebui să permitem ca ascensiunea puterii dure să ne orbească și să nu vedem că puterea legitimității, integrității și regulilor va rămâne puternică – dacă alegem să le exercităm împreună”, a spus Carney.

Premierul Canadei a mai declarat că ruptura ordinii internaționale bazate pe reguli nu necesită doar adaptare, ci și „onestitate cu privire la lume așa cum este ea”.

„Știm că vechea ordine nu se va mai întoarce. Nu ar trebui să o plângem. Nostalgia nu este o strategie. Dar credem că din această ruptură putem construi ceva mai bun, mai puternic, mai just. Aceasta este sarcina puterilor medii. Țările care au cel mai mult de pierdut dintr-o lume a fortărețelor și cel mai mult de câștigat dintr-o cooperare autentică. Cei puternici au puterea lor. Dar și noi avem ceva – capacitatea de a înceta să ne prefacem, de a numi realitatea, de a ne construi puterea acasă și de a acționa împreună”, a adăugat liderul canadian.

Discursul lui Mark Carney vine pe fondul unui val de tensiuni între Statele Unite și aliații săi din cauza tentativei președintelui Donald Trump de a dobândi controlul asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. Trump susține că insula are o importanță strategică pentru securitatea națională a SUA și a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a o obține, dacă este necesar. Autoritățile din Danemarca și Groenlanda resping ferm orice cedare a controlului, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus că utilizarea forței pentru a obține Groenlanda va duce la destrămarea NATO.

Tensiunile din jurul Groenlandei s-au intensificat și mai mult săptămâna trecută. Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda – state care se opun controlului american asupra Groenlandei – au trimis militari pe insulă pentru exerciții militare, menită să întărească securitatea în regiunea Arctică. Ulterior, Donald Trump a anunțat că, de la 1 februarie, SUA vor impune taxe vamale de 10% împotriva acestor țări. Liderii statelor vizate au denunțat mișcarea, iar UE decide asupra unei metode de ripostă în cazul în care taxele vamale vor fi introduse.

În paralel, după ce și-a început cel de-al doilea mandat prezidențial, Trump a făcut remarci controversate despre Canada, sugerând în repetate rânduri că ar putea deveni „al 51-lea stat” al SUA, ceea ce stârnit critici puternice în Ottawa. Deși și-a temperat discursul în ultimele luni, recent, Trump a publicat pe platforma Truth Social o imagine în care Canada este acoperită de drapelul SUA.