Endava își extinde Programul de Internship pentru toamna anului 2025, oferind o nouă oportunitate pentru cei pasionați de tehnologie și inovație. Această ediție va pune accent pe instrumentele Salesforce, Microsoft Dynamics şi ServiceNow. O atenție sporitǎ va fi acordatǎ integrării tehnologiilor de inteligență artificială (AI), reflectând tendințele actuale din industrie.
Ce presupune programul de Internship?
Programul oferă tinerilor profesioniști oportunitatea de a dobândi experiență practică în configurarea și dezvoltarea de soluții bazate pe platforme low-code și no-code, larg utilizate în mediul de afaceri actual. Participanții vor învăța cum să creeze și să personalizeze aplicații folosind instrumente Microsoft Dynamics precum Power Apps, să analizeze și să vizualizeze date cu Power BI și să automatizeze procese de business cu Power Automate.
În direcția Salesforce, internii vor lucra cu cea mai utilizată platformă de gestionare a relației cu clienții (CRM), explorând atât partea de configurare, cât și dezvoltarea prin instrumente declarative și limbajul de programare Apex. Ei vor avea ocazia să învețe cum să construiască obiecte și relații între acestea, să implementeze reguli de validare, să personalizeze interfețele de utilizator și să automatizeze procesele de business.
În ServiceNow, internii vor lucra cu una dintre cele mai populare platforme de automatizare a proceselor IT și business, utilizată la scară globală pentru digitalizarea serviciilor interne într-o organizație. Participanții vor explora atât partea de configurare, cât și elemente de dezvoltare folosind JavaScript. Ei vor învăța cum să creeze și să gestioneze aplicații personalizate, să configureze flowuri, să dezvolte UI Actions și UI Policies, să automatizeze procese prin Flow Designer și să lucreze cu tabele. De asemenea, vor dobândi noțiuni despre IT Service Management (ITSM) și vor înțelege cum ServiceNow sprijină digitalizarea întregului ciclu de viață al serviciilor IT.
Platforma pune la dispoziția internilor competențele necesare pentru a naviga cu ușurință în cadrul acesteia, iar internshipul le va permite să înțeleagă cum se dezvoltă și se extinde o platformă low-code/no-code într-un mediu real de lucru.
Integrarea AI în Programul de Internship
Un element distinctiv al acestui internship va fi integrarea tehnologiilor de inteligență artificială în platformele Salesforce, Microsoft Dynamics şi ServiceNow. AI joacă un rol din ce în ce mai important în automatizarea proceselor și personalizarea interacțiunilor cu utilizatorii. Prin instrumente precum AI Builder din Power Platform și Einstein AI din Salesforce, participanții vor avea șansa de a explora soluții inteligente care îmbunătățesc eficiența și calitatea deciziilor de business.
Ce cunoștințe și abilități ar trebui să aibă un candidat?
Un candidat ar trebui să posede gândire analitică orientată spre rezolvarea problemelor, abilități solide de comunicare, capacitatea de a lucra în echipă și un nivel avansat de cunoaștere a limbii engleze.
Cunoștințele tehnice sunt de asemenea binevenite, inclusiv:
Principii ale programării orientate pe obiecte
Cunoștințe de bază de HTML, CSS și JavaScript
Înțelegerea sistemelor de control al versiunilor, precum GIT
Înțelegere de bază a bazelor de date și a gestionării datelor (tabele, câmpuri, înregistrări)
Cunoștințe de bază de SQL: interogări, join-uri și manipulare a datelor
Înțelegere de bază a unor termeni IT precum API-uri, JSON-uri etc.
Reprezintă un avantaj cunoașterea de bază a Power Platform, Salesforce sau ServiceNow
Ce competențe vor dobândi internii?
Pe parcursul celor trei luni de internship, participanții vor dobândi cunoștințe tehnice solide și le vor aplica în proiecte reale. Competențele-cheie includ:
Configurarea și dezvoltarea de aplicații în Microsoft Dynamics, Salesforce şi ServiceNow
Utilizarea Power BI pentru analiza și interpretarea datelor
Automatizarea fluxurilor de lucru cu Salesforce și Power Automate
Dezvoltarea de soluții integrate cu AI în cadrul platformelor
Colaborare în mediu Agile
De ce să aplici?
Platformele Salesforce, Power Platform şi ServiceNow sunt din ce în ce mai căutate în industrie, iar acest internship oferă o oportunitate excelentă de a dobândi experiență practică. Endava oferă un mediu de învățare dinamic, acces la tehnologii de ultimă generație și sprijin din partea unor mentori experimentați.
Dacă ești pasionat de soluții digitale inovatoare și vrei să îți construiești o carieră în IT, acest program este pentru tine.
Pozițiile disponibile și materialele de studiu pot fi accesate AICI.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate în dosarul „Frauda bancară”, a depus mărturie în instanță pe 23 februarie. Timp de trei ore, ex-politicianul a explicat cum Guvernul alianței aflate atunci la putere a luat decizia privind acordarea garanțiilor de stat pentru cele trei bănci, unde și când s-a întâlnit cu Șor, de ce consideră neconvingătoare baza probatorie a acuzării și și-a prezentat propria versiune a fraudei bancare.
Dosar politic și „vremuri bune”
Instanța i-a permis lui Plahotniuc să vorbească de la tribuna centrală, deși, de regulă, el participă la ședințe din boxa acuzaților, înconjurat de polițiști. Instanța a considerat că faptele de care este acuzat Plahotniuc nu au caracter violent, prin urmare i s-a permis să ia cuvântul de la tribună. Cu atât mai mult cu cât, data trecută, el promisese că va veni cu un flipchart.
În debutul discursului său, Plahotniuc a declarat că a fost făcut principalul vinovat pentru frauda bancară la indicația clasei politice. „Acest lucru a fost făcut pentru a distrage atenția oamenilor de la eșecurile „guvernării vremurilor bune”, deoarece acum, absolut peste tot — în economie, în domeniul social, în demografie, în domeniul securității și al ordinii publice — se observă un colaps. Iar pentru a ascunde aceste eșecuri, guvernarea a început să facă declarații în avans”, a spus Plahotniuc.
El a spus că, pe timpul guvernării PDM, prețurile la serviciile comunale erau de 3–4 ori mai mici, se construiau drumuri, a apărut cunoscuta „Arenă”, iar salariile creșteau mai rapid decât inflația.
„Prin declarațiile lor premature, desemnându-mă vinovat de frauda bancară, ei exercită presiuni asupra opiniei publice și asupra judecătorilor. Înțeleg contextul, limitările și circumstanțele în care este examinat acest dosar. Dar, în același timp, înțeleg și presiunea care se exercită acum asupra judecătorilor și în ce condiții dificile trebuie să lucrați”, le-a spus Plahotniuc judecătorilor.
Beneficiarul final al furtului – o grupare infracțională și Goebbels
Potrivit acuzării, pentru realizarea „furtului miliardului”, inculpatul ar fi creat un grup infracțional organizat. Însă Plahotniuc insistă că, în toate materialele dosarului, nu a reușit să găsească nicio dovadă a existenței vreunui grup infracțional organizat. Mai mult, el pune sub semnul întrebării chiar faptul că ar fi putut fi liderul unei astfel de grupări, având în vedere sumele pe care, potrivit acuzațiilor, le-ar fi obținut în urma fraudei.
„În dosarul meu, acuzarea speculează constant cu sume de 60 de milioane, 70 de milioane și 80 de milioane, uitând să menționeze că aceste sume se dublează. Aceeași sumă este calculată de două ori: o dată la obținere și a doua oară la „spălarea” și „uscarea” banilor. Toate acestea sunt făcute doar pentru ca cifra să pară cât mai mare. Ei au, de fapt, o problemă logică: cum poate beneficiarul final al furtului unui miliard întreg să primească doar 2–3% din întreaga schemă? Este absurd!”, a spus Vladimir Plahotniuc, reluând un argument pe care l-a invocat deja la una dintre ședințe.
El consideră că, din cauza lipsei de probe, toate volumele dosarului penal abundă în aceleași afirmații și formulări. Potrivit lui, procurorii afirmă cu certitudine proveniența banilor obținuți și susțin că el este beneficiarul unor companii, însă nu există niciun document care să confirme acest lucru. „Documente nu există, dar aceste afirmații se repetă în fiecare frază. Probabil că pornesc de la principiul: o minciună repetată de multe ori devine adevăr. Doar că, în cazul meu, nu a fost repetată de o sută de ori, cum spunea Goebbels, ci de mii de ori”, a declarat Plahotniuc.
Plahotniuc l-a ajutat pe Șor să obțină controlul asupra băncilor?
Fostul lider PDM a acordat o atenție deosebită legăturii cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în 2023, în același dosar al „furtului miliardului”, la 15 ani de închisoare. Plahotniuc a menționat că, în materialele dosarului penal, se afirmă că el l-ar fi ajutat pe Șor să obțină controlul asupra Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, din care a fost sustras miliardul. Inculpatul susține însă că, pentru a prelua controlul asupra a două dintre cele trei bănci, Șor nu avea nevoie, în general, de ajutorul vreunui reprezentant al autorităților.
„Pentru a prelua două bănci comerciale (Banca Socială și Unibank), cumpărătorul are nevoie doar de două lucruri: o înțelegere cu acționarii privați ai instituției și bani. Nu avea nevoie de mine sau de altcineva. Fiecărui martor care a depus mărturie aici i-am adresat aceeași întrebare: „De ce ai nevoie pentru a cumpăra o bancă?” Iar ei au confirmat: pentru a cumpăra o întreprindere privată, dacă achiziționezi pachete de acțiuni de până la 5%, nu ai nevoie de nimeni. Sunt necesari doar bani și o înțelegere cu vânzătorul”, a spus el.
Plahotniuc a prezentat și esența schemei de care, potrivit lui, ar fi profitat Șor. Este vorba despre faptul că, la achiziționarea acțiunilor unei bănci prin intermediul mai multor firme, în cote de cel mult 5%, organele de control și autoritățile de reglementare din sectorul bancar nu intervin în tranzacții. Interesant este că, explicând această schemă, Plahotniuc a făcut trimitere la concluziile comisiei parlamentare din 2019, create pentru investigarea „furtului miliardului” de către blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, după formarea coaliției și plecarea lui Plahotniuc din țară.
Garanții de stat, FMI și neconcordanțe în timp
Separat, Plahotniuc s-a oprit asupra acuzației potrivit căreia el ar fi inițiat acordarea de credite băncilor problematice sub garanții de stat, în cadrul unei ședințe de seară la Președinte, pe 7 noiembrie 2014. Inculpatul a calificat această versiune drept o invenție, amintind că mecanismul garanțiilor de stat fusese o cerință strictă a FMI și a Băncii Mondiale încă din primăvara anului 2014.
Mai mult, Plahotniuc a indicat o eroare de cronologie: Guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat hotărârea privind acordarea creditelor în dimineața zilei de 7 noiembrie, adică înaintea acelei ședințe informale. „Eu le explicam seara, pe 7 noiembrie, dar mecanismul fusese deja aprobat prin lege, pe răspunderea Guvernului, cu o lună și jumătate înainte, iar hotărârea fusese semnată în dimineața aceleiași zile. Totul a fost decis înainte de mine”, a subliniat el.
Plahotniuc a respins categoric orice legătură a sa cu companiile Zenit, Scottway și alte firme „intermediare” prin care au fost scoși bani din bănci. El a declarat că aceste firme erau, de facto, controlate de Ilan Șor, invocând coincidențe de adrese IP, raportul Kroll-2 și zeci de hotărâri judecătorești.
Principalul argument invocat de Plahotniuc a fost faptul că unul dintre credite (în valoare de 4,3 milioane de euro), care îi este atribuit acum, figurează deja ca episod dovedit la pagina 98 a sentinței definitive în dosarul fostului premier Vlad Filat. „Procurorii pur și simplu mi-au „dăruit” gratuit aceste companii. Dacă undeva în dosar a fost aruncată fraza „Adăugați-l aici și pe Plahotniuc”, atunci acest lucru s-a făcut fără nicio probă”, a concluzionat inculpatul.
Întâlnire la hotelul „Codru” și promisiunile lui Șor
Plahotniuc a povestit și despre o discuție pe care a avut-o cu Șor în legătură cu situația din sistemul bancar. Potrivit lui, în cadrul Consiliului Alianței pentru Integrare Europeană, l-a luat deoparte pe premierul de atunci, Iurie Leancă, și, într-o discuție tete-a-tete, l-a întrebat dacă Banca de Economii va rezista și nu va colapsa înainte de alegerile parlamentare. Plahotniuc susține că era preocupat în primul rând de rezultatul votului. De aceea, au decis să se întâlnească cu liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, care l-a invitat la discuție și pe Șor, aflat atunci la conducerea BEM.
„Și el (Șor – n. r.) a început să ne spună povești despre intervenții din partea unor bănci rusești, că va aduce o mulțime de bani. Nici măcar nu am mai stat să-l întreb ceva. Le-am spus tuturor: „Toate acestea sunt povești. Important este să mențineți banca până la alegeri. Ce va fi după — este problema voastră. Pe mine mă interesează situația până la alegeri, iar după aceea descurcați-vă singuri”. I-am spus lui Șor — dacă banii dispar și oamenii nu te vor trage la răspundere, o voi face eu”, a afirmat Plahotniuc.
Potrivit acestuia, până în 2019 s-a întâlnit cu Șor doar de două ori: prima dată la întâlnirea menționată, iar a doua oară în 2015, la ziua de naștere a cuiva. Răspunzând întrebărilor procurorului, Plahotniuc a adăugat că a început să comunice mai des cu Șor abia după 2019, însă nu a oferit detalii despre conținutul acestor discuții.
Offshore-uri, avion și o tranzacție cu Platon
Răspunzând la întrebările privind legătura sa cu zeci de companii străine, Plahotniuc a declarat că nu este beneficiarul efectiv al acestora. El a subliniat că era vorba despre firme-provider, care ofereau servicii pentru tranzacții externe, iar pe niciunul dintre documentele bancare prezentate pentru perioada februarie 2011 – iunie 2015 nu apare semnătura sa. Fostul politician a respins categoric și suspiciunile anchetatorilor privind achiziționarea unui avion Embraer prin scheme offshore, afirmând că nu avea nevoie de așa ceva.
Explicând proveniența legală a fondurilor holdingului său, Plahotniuc a dat ca exemplu relațiile financiare cu Veaceslav Platon. Potrivit lui, i-ar fi vândut acestuia un anumit activ financiar, iar banii obținuți i-a repatriat legal și i-a investit în construirea unor structuri precum hotelul Nobil și holdingul media GMG. Totuși, trebuie menționat că Plahotniuc ar fi putut invoca numele lui Platon doar ca exemplu, fără a avea în vedere o tranzacție concretă. Inculpatul a respins ferm și versiunea potrivit căreia ar fi folosit pentru dezvoltarea afacerilor sale bani proveniți de la Banca de Economii sau din alte bănci moldovenești aflate în dificultate.
De asemenea, răspunzând la întrebările legate de schimbarea beneficiarilor unor active, Plahotniuc a declarat că încă din 2009, pe fondul divorțului și al intrării în politică, a cedat o parte dintre companiile sale.
Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.
Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
Procuratura Generală (PG) a publicat astăzi, 23 februarie, o declarație cu privire la grațierea unor persoane condamnate pentru trafic de droguri, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli. PG a menționat că rudele mai multor cetățeni moldoveni condamnați în Rusia, după ce ar fi fost traficați și implicați forțat în traficul de droguri, i-au solicitat să intervină și să le acorde grațiere individuală. PG a precizat că a transmis cererile instituției responsabile și a recomandat examinarea acestora, întrucât solicitanții au statut de victime în dosare penale privind traficul de ființe umane în Rusia, pornite în Republica Moldova. Procuratura Generală a declarat că acțiunile sale au la bază raționamente legate de respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane.
Procuratura Generală a menționat că, în perioada anilor 2016 – 2020, au fost expediate în instanța de judecată trei cauze penale în privința a trei inculpați, dintre care un cetățean rus și doi moldoveni, pe faptul comiterii traficului de ființe umane, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, în scopul folosirii persoanelor în activităţi criminale, și anume de implicare a persoanelor la operațiuni ilegale cu substanțe narcotice pe teritoriul Federației Ruse.
Potrivit PG, pe dosarele menționate au fost identificate și audiate 23 de victime, care au indicat despre „consimțământul viciat” și utilizarea aceleiași metode de recrutare, prin înșelăciune, de către traficanți, în speță sub pretextul de a activa în Federația Rusă în calitate de curieri ai suplimentelor alimentare pentru sportivi.
„Urmare a recepționării mai multor adresări, parvenite la Procuratura Generală de la rudele victimelor, în care se solicita intervenția organelor procuraturii și acordarea grațierii individuale, pe motiv că sunt victime ale traficului de ființe umane, în privința cărora au fost pronunțate sentințe de condamnare de către instanțele de judecată din Federația Rusă și care erau transferați în Republica Moldova, pentru executarea pedepsei, Procuratura Generală a readresat solicitările către instituția competentă, totodată, prezentând o informație amplă pe cazul în speță și considerând oportun de a fi examinate, deoarece solicitanții de grațiere au statut de victime/părți vătămate în procesele penale pendinte în țara noastră”, a menționat PG.
Procuratura Generală a precizat că informațiile prezentate s-au referit la persoanele care au fost reținute de organele competente ale Federației Ruse până la implicarea acestora în distribuirea substanțelor narcotice – în momentul ridicării sau în timpul transportării pachetelor, conținutul cărora, potrivit probelor acumulate, nu era cunoscut victimelor.
„În aceste împrejurări, exprimăm îngrijorare aferent expunerilor publice vociferate recent, care aduc riscuri de încălcare a drepturilor părților vătămate în cazurile pendinte în instanța de judecată. În ordine complementară, remarcăm că informaţia expediată reprezintă poziția instituțională, or respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane reprezintă vectorul de asigurare a standardelor la implementarea prevederilor Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane”, a declarat instituția.
Precizările PG vin pe fondul intensificării discuțiilor publice privind grațierea persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, după cazul lui Nicolai Șepeli, cetățean moldovean care a fost anterior amnistiat, iar acum este principalul suspect în dosarul privind pregătirea de asasinate în Ucraina.
Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.
Pe 23 februarie, Președinția a venit cu explicații pe marginea subiectului. Instituția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Federația Rusă, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.
Menționăm că, în momentul în care Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”. NM l-a contactat pe Alexandr Stoianoglo pentru un comentariu, însă telefonul acestuia este deconectat.
Pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Într-o conferință de presă din 23 februarie, deputați ai fracțiunii au ridicat suspiciuni privind activitatea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova, implicată în grațierea unor persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri. Aceștia nu au menționat, însă, nimic despre alte structuri implicate în proces.
Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.
(VIDEO) Plahotniuc e „șeful șefilor”?/Mașină închiriată și vândută/Biserica din Dereneu, împărțită la toți?
|
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — „Capo di tutti capi” și „nașul”: Plahotniuc a apărut în fața instanței — Guvernul mizează pe exporturi: 60 de milioane pentru strategii de promovare — Economii de €5mln de la aderarea Moldovei la SEPA — Procurorul din Glodeni care ar fi fost prins beat la volan, eliberat din funcție — Trei străini reținuți când încercau să vândă o mașină închiriată — Gherman și Stamate, replici acide despre grațierea lui Șepeli — Președinția explică grațierea lui Șepeli în 2022 — Oana Țoiu: trupele ruse din stânga nistrului trebuie să se retragă — Moldova ar putea deveni „un hub” în procesul de reconstrucție a Ucrainei — Krasnoselski a propus pază nelimitată pentru foștii lideri ai Transnistriei — Campania „Mai mult UE în Moldova” a început cu elevi din Chișinău — Fonduri pentru infrastructură folosite fraudulos? Cinci persoane reținute — Ministerul Culturii cheamă la discuții mitropoliile în cazul bisericii din Dereneu Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Blocul „Alternativa” propune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală de droguri, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli. Un grup de deputați „Alternativa”, în frunte cu Gaik Vartanean, a anunțat astăzi, 23 februarie, într-o conferință de presă, că fracțiunea a înaintat un proiect de hotărâre privind constituirea comisiei de anchetă. Vartanean a îndemnat toate forțele politice din legislativ să sprijine inițiativa Blocului „Alternativa”, care nu are suficiente mandate de deputat pentru a adopta de unul singur proiectul de hotărâre.
Reprezentanții Blocului „Alternativa” au ridicat suspiciuni privind activitatea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, instituită de președintele Republicii Moldova, implicată în grațierea unor persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri.
„Grațierea cetățeanului Șepeli este doar un episod dintr-un șir lung de grațieri ale persoanelor condamnate pentru infracțiunea de trafic de droguri. (…) Astăzi am văzut unele reacții oficiale, dar întârziate, pe marginea subiectului abordat, din care rezultă că autoritățile nu vor să vadă o problemă în grațierea sistematică a traficanților de droguri. Autoritățile se comportă de parcă există un singur episod, și nu un șir lung al persoanelor grațiate pentru traficul de droguri. Autoritățile se comportă de parcă nu ar exista serioase suspiciuni de legătură între unii membri ai comisiei de grațiere și persoanele condamnate pentru traficul de droguri”, a declarat că Alexei Paniș, juristul Mișcării Alternativa Naționale, care se regăsește în Blocul „Alternativa”.
Astfel, reprezentanții „Alternativa” au anunțat că înaintează un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea grațierilor acordate persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor.
Conform inițiativei, comisia de anchetă va avea rolul de a stabili cum a activat Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate și cum au fost gestionate procesele.
„În special, societatea trebuie să cunoască cine sunt persoanele care au participat la pregătirea, analiza și examinarea dosarelor de grațiere a persoanelor condamnate pentru traficul de droguri, care a fost aportul fiecărui membru al Comisiei de grațiere. (…) Vrem să cunoaștem și modul în care a fost selectate și prioritizate dosarele pentru grațierea traficanților de droguri pentru a înțelege dacă este o metodologie sau este vorba despre simpatie față de simpatizanții de droguri. (…) Vrem să vedem cum a votat fiecare membru al Comisiei de grațiere. (…) Vrem să vedem raportul cererilor de grațiere admise în dependență de categoria infracțiunilor pentru care au fost condamnați solicitanții. Dar cel mai important: comisia de anchetă trebuie să analizeze materialele care au stat la baza actelor de grațieri”, a spus Paniș.
La rândul său, Gaik Vartanean a făcut un apel la toate forțele politice din Parlament să susțină inițiativa Blocului „Alternativa”.
„Lupta împotriva drogurilor nu este o temă de opoziție sau de putere, este o responsabilitate față de cetățenii acestei țări, față de copiii noștri. Dacă statul grațiază traficanți pe ușa din față, în timp ce vorbește despre toleranță zero pe ușa din spate, credibilitatea întregului sistem este compromisă. Vă invităm pe toți, toate fracțiunile parlamentare, să vă alăturați acestei inițiative – nu pentru a ataca o instituție, ci pentru a apăra transparența, echitatea și securitatea publică”, a spus deputatul.
Inițiativa „Alternativa” vine în contextul cazului lui Nicolai Șepeli, care a fost anterior grațiat, iar acum este principalul suspect în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina.
Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.
Pe 23 februarie, Președinția a venit cu explicații pe marginea subiectului. Instituția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Federația Rusă, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.
Precizăm că, în momentul în care Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”. Acesta nu a fost prezent la prezentarea inițiativei privind instituirea comisiei parlamentare de anchetă.
NM l-a contactat pe Alexandr Stoianoglo pentru un comentariu, însă telefonul acestuia este deconectat.
Anul trecut, Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, l-a acuzat pe Stoianoglo că, în 2021, a cerut ilegal grațierea unui grup de persoane condamnate în Rusia pentru transportarea drogurilor. Acum, Carp a confirmat pentru TVR Moldova că Șepeli face parte din grupul de persoane la care s-a referit.
La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Persoanele au fost condamnate în Federația Rusă, iar ulterior Procuratura Generală a Republicii Moldova a stabilit că faptele tinerilor nu ar fi fost probate obiectiv. Stoianoglo a spus că i-a cerut procurorului general al Rusiei să revizuiască sentințele, însă a primit refuz, iar ulterior a propus președintelui Republicii Moldova grațierea persoanelor condamnate.
În ultimele decenii, vaccinarea a redus semnificativ îmbolnăvirile în rândul copiilor la nivel global. Cu toate acestea, rata de vaccinare în Republica Moldova rămâne în continuare neuniformă: o parte dintre părinți continuă să refuze imunizarea sau să o amâne. NewsMaker a analizat ce vaccinuri sunt incluse în calendarul național, care sunt indicatorii reali ai vaccinării în țară, cu ce îndoieli se confruntă părinții și ce riscuri pentru copii și societate văd medicii.
Vaccinurile din calendarul național: ce boli previn și care este rezultatul
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, imunizarea de rutină salvează anual între 2 și 3 milioane de oameni în întreaga lume, prevenind mortalitatea cauzată de boli precum rujeola, tusea convulsivă, tetanosul și difteria. Un rol-cheie îl joacă formarea imunității colective: la o acoperire vaccinală de peste 95%, numărul îmbolnăvirilor scade brusc, iar dacă indicatorul coboară sub 90%, crește semnificativ riscul de focare și epidemii.
Conform Programului Național de Imunizare pentru anii 2023–2027, în calendar sunt incluse vaccinuri împotriva a 13 boli infecțioase: tuberculozei, poliomielitei, hepatitei B, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, infecției Hib, infecției cu rotavirus, infecției pneumococice, rujeolei, oreionului, rubeolei și virusului papiloma uman.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) publică anual datele privind vaccinarea copiilor. În 2024, la nivel național, cel mai înalt indicator al imunizării primare se menține pentru tuberculoză (96,8%), iar cel mai scăzut — pentru rotavirus (70,3%). În același timp, diferența dintre malul Stâng și malul Drept este deosebit de vizibilă la două vaccinuri: rata de acoperire a vaccinării împotriva rotavirusului pe malul Stâng a constituit 2,8%, pe malul Drept — 77,6%, iar împotriva infecției pneumococice — 26,9% pe malul Stâng și 83,8% pe malul Drept. În general, după trei ani de creștere, indicatorul mediu al vaccinării primare a scăzut ușor — de la 85,1% în 2023 la 84,7% în 2024.
În același timp, cresc indicatorii revaccinării. Nivelul mediu al revaccinării în 2024 a constituit 93,7% față de 92,7% cu un an mai devreme.
Separat, agenția monitorizează vaccinarea împotriva virusului papiloma uman, inclusă în calendar în 2019. În 2024, cursul complet a fost parcurs de 43,8% dintre fetele născute în 2013 și 34,9% dintre fetele născute în 2014.
Vaccinarea – drept sau obligație?
Deși vaccinarea în cadrul Programului Național de Imunizare este considerată obligatorie, părinții au dreptul să refuze vaccinurile. Totuși, acest lucru poate influența admiterea copilului la grădiniță sau la școală: legea privind supravegherea de stat a sănătății publice prevede că frecventarea colectivităților de copii, a instituțiilor de învățământ și a instituțiilor de odihnă este posibilă în prezența vaccinurilor prevăzute de calendar.
ANSP adeclarat pentru NM că nu există statistici centralizate privind numărul copiilor complet și parțial nevaccinați sau privind cazurile de refuz la înmatriculare. Instituția a explicat că astfel de date sunt disponibile la nivelul instituțiilor de asistență medicală primară.
Într-o discuție cu NM, pediatra Valeria Roibu a numit această restricție justificată. „Este o măsură eficientă, deoarece vaccinul nu poate garanta în proporție de 100% că un copil nu se va îmbolnăvi. Copiii vaccinați se pot îmbolnăvi, dar mai des într-o formă ușoară. Copiii nevaccinați sunt mai vulnerabili și pot răspândi infecția. Dacă un copil se îmbolnăvește și vine la grădiniță, va aduce boala și chiar și copiii vaccinați se pot infecta. De aceea este important ca toți să fie vaccinați — acest lucru reduce riscurile pentru fiecare”, a explicat ea.
Ce cred părinții despre vaccinare
Pentru a înțelege de ce unii părinți se tem să-și vaccineze copiii și ce anume stă la baza deciziilor lor, NewsMaker i-a întrebat pe cititori dacă își vaccinează copiii, iar dacă nu — din ce motive.
„Am vaccinat, pentru că nu am un copil de rezervă”
Părinții care susțin vaccinarea își explică cel mai des alegerea prin eficiența ei dovedită.
„Anume datorită vaccinării împotriva unor boli ele nu se mai manifestă în lume, deși sunt posibile excepții. Vaccinul este studiat și testat minuțios înainte de a deveni disponibil pentru utilizare în masă. Nu există date științifice care să confirme că vaccinurile sunt dăunătoare. Dimpotrivă, există cercetări care demonstrează eficiența lor”.
Alți susținători ai vaccinării își explică alegerea prin faptul că „este dovedit științific că vaccinurile sunt benefice”, precum și prin faptul că „vaccinurile pot proteja copiii de boli mortale sau cel puțin să le ofere imunitate”. Unii părinți fac trimitere la experiența personală sau la educație: de exemplu, o mamă în copilărie a suferit de boala Botkin, când vaccinul încă nu exista, iar acum și-a vaccinat copiii nu doar conform calendarului, ci și cu vaccinuri suplimentare.
„Îmi vaccinez copiii și mă vaccinez și eu. Am o educație care mă ajută să gândesc critic și să privesc la dovezi, fapte și statistici, nu să mă scufund în teorii infantile ale conspirației. Vreau ca fiica mea să fie sănătoasă și în viață”.
„Ne vaccinăm copiii și recomandăm asta tuturor. Doar încăpățânații, needucații și egoiștii pun sănătatea copiilor în pericol din cauza teoriilor conspiraționiste. Deja este anul 2026 – un număr uriaș de surse (cărți, cercetări științifice, AI, statistici) confirmă că vaccinarea este eficientă și sigură pentru copiii fără contraindicații, în special pentru grupul de copii cu sistem imunitar compromis”.
„Facem obligatoriu toate vaccinurile. Nu există nimic mai stupid și mai înfricoșător decât să pierzi un copil sau să-l faci invalid din cauza unei boli împotriva căreia vaccinul există deja de 50–100 de ani, a salvat mii de vieți și este disponibil gratuit. (…) Aberațiile anti-vaccin au fost demult infirmate prin cercetări științifice. Dar mișcarea anti-vaccin este susținută din plin de boți ruși, iar influencerii sunt susținuți financiar, inclusiv în Occident — ca parte a războiului împotriva lumii occidentale. Dacă nivelul de vaccinare al mediului scade, atunci în grupul de risc ajung absolut toți — atât vaccinații, cât și nevaccinații. De aceea îi condamnăm pe cei anti-vaccin, deoarece ei pun în pericol viețile altora literalmente din senin”.
„Nu vreau ca vaccinul să provoace autism”
În același timp, o parte dintre părinți își exprimă îndoielile și refuză total sau parțial vaccinarea. Cei care și-au împărtășit opinia cu NM explică acest lucru prin temeri legate de calitatea vaccinurilor și de producătorii lor, precum și de posibilele „reacții adverse”. De exemplu, unul dintre părinți a decis să nu-i facă copilului vaccinuri din cauza temerii că acestea ar putea „provoca autism”.
Unul dintre cititori a povestit că i-a făcut copilului doar vaccinurile împotriva hepatitei B și tuberculozei, iar pe celelalte le-a refuzat din cauza îndoielilor privind țara producătoare — India. „Nu vreau ca vaccinul să provoace autism”, — a explicat el. El a mai menționat că la înscrierea la o grădiniță de stat au apărut dificultăți, în timp ce în instituțiile private nu au cerut certificate.
Un alt părinte a refuzat complet să-și vaccineze copilul din cauza compoziției vaccinurilor.
„Consider că este imposibil să știi din timp cum va acționa o anumită substanță asupra organismului unui nou-născut. Niciun medic nu va semna un document prin care să-și asume responsabilitatea pentru eventualele complicații. Cunosc două cazuri în care un copil, la trei ani, după DTP (n. red: împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive), a încetat să vorbească. A fost nevoie de câțiva ani de lucru cu el într-un centru de reabilitare pentru a-i restabili sănătatea și a înlătura diagnosticul de posibil autism. În același timp, cunosc aproximativ zece familii în care copiilor nu li s-au făcut vaccinuri, iar copiii se dezvoltă excelent. Dacă se îmbolnăvesc, suportă bolile mult mai ușor, au imunitatea mai puternică, sistemul nervos mai bine dezvoltat. Consider că vaccinarea trebuie să fie complet voluntară, nu impusă de stat. Și încă ceva: cei care aveți acum 40–50 de ani, uitați-vă câte vaccinuri vi s-au făcut în copilărie și câte li se fac astăzi copiilor! Este pentru cazul când medicii spun: „Nouă ni s-au făcut și nu s-a întâmplat nimic””.
Un alt cititor, care are mai mulți copii, spune că nu le-a făcut niciun vaccin. El a povestit că rudelor sale, care lucrează în sistemul de sănătate, li s-a recomandat direct sau indirect „mai bine să nu facă vaccinuri” sau „nu pe toate”.
„Copiii noștri, dintre toate bolile infecțioase, au avut doar varicelă, iar fiul și tuse convulsivă. Varicela a luat-o la școală: mai întâi s-a îmbolnăvit colegul lui de clasă, care, apropo, era vaccinat. În același timp, în timpul epidemiei de rujeolă, copiii vecinilor au făcut rujeolă, iar vecinul — un tânăr de 19 ani — a suportat boala extrem de greu, deși și el era vaccinat. În mod surprinzător, copiii mei, comunicând cu ei, nu s-au îmbolnăvit de rujeolă”, — a spus el, adăugând că la școli copiii aproape nu s-au confruntat cu probleme. El a precizat că familia sa nu promovează refuzul vaccinurilor, iar decizia se bazează pe propria cercetare a subiectului.
Medic: „Totul este legat de internet”
Pediatra Valeria Roibu consideră că multe dintre temerile părinților sunt legate de răspândirea informațiilor neveridice pe internet. „Ei citesc despre anumite reacții adverse, legate de autism și alte probleme, care nu au fundament științific. Dovezi nu există, dar astfel de informații sunt larg răspândite în rețea, iar părinții pur și simplu se tem. Totul este legat de internet — acolo este foarte multă informație neveridică, neverificată, de aceea ei se tem să facă vaccinuri”, — consideră ea.
Medicul recunoaște că reacțiile adverse sunt posibile. „Cea mai gravă reacție la vaccinare este șocul anafilactic. Dar este un fenomen extrem de rar — un caz la un milion. În Moldova astfel de cazuri nu au fost înregistrate în ultimii 30–40 de ani, iar în prezent ele practic nu apar după vaccinuri. Mai des organismul reacționează prin creșterea temperaturii — copilul poate fi puțin capricios câteva zile, aceasta este cea mai frecventă reacție”, — a explicat Valeria Roibu.
Comentând temerile legate de țara producătoare, medicul a menționat că în instituțiile de stat sunt disponibile vaccinuri de la diferiți producători — indieni, belgieni, americani, iar în cele private sunt oferite mai des europene. „Nu putem spune că vaccinurile indiene sunt rele. Ele sunt eficiente, doar că pot fi tolerate puțin mai greu — de exemplu, temperatura poate dura mai mult. Dar acest lucru este individual”, — a adăugat ea.
Pediatrul a amintit, de asemenea, despre cazurile de îmbolnăviri în Moldova împotriva cărora există vaccinuri. „În ultimii ani, cazurile de rujeolă se întâlnesc destul de des — înainte erau mult mai puține. În România chiar a fost o epidemie. Destul de frecvent se înregistrează tusea convulsivă, ceea ce, din păcate, este grav și copiii se îmbolnăvesc pentru mult timp. Rotavirusul la sugari de asemenea se întâlnește frecvent, dar vaccinul împotriva lui nu se face întotdeauna. Infecția pneumococică este, de asemenea, destul de răspândită: apar diferite pneumonii, dar anume bacteria pneumococică provoacă cel mai des pneumonie la copiii sub cinci ani, și împotriva ei există vaccin. Tetanosul uneori se întâlnește — de obicei unul-două cazuri pe an”, — a adăugat medicul.
Acțiunile autorităților, (in)suficiente?
Valeria Roibu susține că pentru formarea imunității colective este necesar ca să fie vaccinați cel puțin 90% din populație. „Acum nivelul este insuficient, dar noi lucrăm la asta. Părinții trebuie motivați, deoarece bolile împotriva cărora sunt vaccinați copiii sunt foarte grave. Consecințele bolii sunt mult mai înfricoșătoare decât reacția la vaccin”, — a subliniat ea.
Printre posibilele măsuri la nivel național, Roibu a numit extinderea activității informaționale cu părinții și posibila includere în calendar a unor vaccinuri noi — de exemplu, împotriva varicelei și a infecției meningococice. În opinia sa, autoritățile fac „ceea ce pot, iar restul depinde puțin de stat”.
„Probabil, părinții vor ca producătorul vaccinurilor să fie european. Mulți nu vor să administreze vaccinuri indiene, de aceea autoritățile ar putea procura vaccinuri europene. Este necesar să se informeze mai mult părinții — ca medicul de familie să vorbească cu ei, să le povestească nu doar despre vaccinuri, dar și despre boli. Mulți părinți nici măcar nu știu împotriva căror boli se fac vaccinurile și refuză din cauza necunoașterii. Ei nu știu cât de grave sunt bolile și ce consecințe pot exista. Vaccinuri avem pentru toate vârstele și ele sunt întotdeauna disponibile. Aceasta în ceea ce privește statul. În același timp, nu se poate spune că vaccinurile indiene sunt rele — doar că sunt puțin mai greu tolerate, pentru că au altă compoziție, dar eficiența lor nu este mai mică”, — a explicat Valeria Roibu.
În încheiere, ea i-a îndemnat pe părinți să-și vaccineze copiii. „Vaccinați-vă copiii, deoarece bolile împotriva cărora se fac vaccinuri sunt foarte periculoase, iar consecințele lor pot fi grave — până la deces. O vaccinare omisă nu merită să expuneți copilul unui astfel de risc. Nu văd sensul de a evita vaccinurile, de aceea copiii trebuie vaccinați obligatoriu”, — a concluzionat ea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
