Centrul de Informare și Documentare privind NATO în parteneriat cu Platforma Societății Civile în domeniul scurității și apărării a desfășurat pe 6 iuni masa rotundă „Cum statele neutre își asigură securitatea în actualul mediu de securitate”. Pe lângă directoarea Centrului, Elena Mârzac, printre participanții la eveniment s-au numărat consilierul prezidențial Dorin Recean, secretarul de stat al Ministerului Apărării Valeriu Mija, deputatul Mihai Druță și doctorul în drept Nicolae Osmoschescu.
Potrivit organizatorilor, scopul evenimentului a fost dezbaterea unui subiect actual pentru mediul internațional și regional de securitate, dar și pentru cetățenii Republicii Moldova – Cum statele neutre își asigură securitatea?, mai ales în contextul războiului din Ucraina și existența în spațiul informațional a narativelor fals.
„Evenimentul își propune să analizeze specificul neutralității Republicii Moldova, specificul altor state europene, să înțelegem aceste concepte din punct de vedere militar, juridic În conformitate cu ultimele sondaje realizate în Republica Moldova mai bine de 50 % din populație consideră neutralitatea o soluție bună pentru securitate. Este un consens din partea societății sau acești cetățeni nu cunosc o anumită informație? Este neutralitatea un scut, determină sau nu potențialii agresori să stopeze din acțiunile lor malefice?
Este neutralitatea o garanție a securității? Pentru a nu cădea în capcana securității naționale ce trebuie să facem pentru a întări capacitățile de apărare și descurajare?”, a menționat Elena Mârzac, Directoare Executivă a Centrului de Informare și Documentare privind NATO, expertă în securitate și comunicare strategică.
Dorin Recean, consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale, secretar al Consiliului Suprem de Securitate, e mneționat că neutralitatea reprezintă unul dintre instrumentele de asigurare a securității, dar nu trebuie confundată cu lipsa capacităților militare.
„Contextul actual de securitate, când persistă riscul de escaladare a războiului din Ucraina, neutralitatea ne obligă la o capacitate militară de dezarmare. De aceea este necesar să reconsiderăm capacitatea de apărare a Republicii Moldova, să dezvoltăm instrumentele și capacitățile de apărare, profesia de militar să devină o profesie prestigioasă, fiind necesare investițiile în armată, consolidată identitatea națională și modificată percepția populației cu privire la aceste subiecte”, a spus Recean.
Nicolae Osmochestu, doctor în drept, profesor universitar, s-a referit la aspectele juridice ale neutralității, reamintind motivul istoric al adoptării statutului de neutralitate a Republicii Moldova și discuțiile aprinse ce au însoțit adoptarea acestuia. Argumentul de bază expus în anii 90 fiind că alte state vor respectat statutul de neutralitate, inclusiv statele CSI și că acest statut va reprezenta un ajutor solid în soluționarea conflictului transnistrean și retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
„Statutul de neutralitate poate fi modificat doar prin referendum. Din punct de vedere a dreptului internațional, neutralitatea permanentă declarată prin act constituțional trebuie să fie recunoscută și garantată de parteneri internaționali și organizații internaționale. Statutul de neutralitate a Republicii Moldova nu a fost recunoscută de nici un subiect de drept internațional. De asemenea, statutul de neutralitate nu este o poliță de asigurare care garantează securitatea Republicii Moldova, depinde de țări concrete care respectă suveranitatea Republicii Moldova, dar semnifică în egală măsură că statul neutru în permanență trebuie să-și perfecționeze structurile de securitate națională, inclusiv forțele armate”, a menționat acesta.
Valeriu Mija, secretar de Stat în cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, conferențiar universitar a analizat perspectivele politico-juridice ale neutralității. În debutul prezentării, Mija a explicat fundamentele conceptual-teoretice a conceptului de neutralitate, analizate în contextul crizei sistemului internațional de securitate.
„Specificul neutralității Republicii Moldova este determinat de amplasarea geopolitică a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă un atavism istoric, iar proclamarea neutralității a fost determinată de contextul istoric. Până în prezent nu există garanții internaționale a statutului de neutralitate, iar locația geopolitică a Republici Moldova rămânând și în continuare una vulnerabilă, determinată de: 1. Dilema de securitate: Ucraina-Federația Rusă (Tratatul Forțelor Convenționale în Europa/Interes Geo-strategic) și 2. integrarea în structurile occidentale de securitate. Republica Moldova se află între două structuri sistemice ceea ce necesită o adaptare strategică prin: rol activ în organizațiile internaționale – neutralitate cu parteneriate, minimalizarea vulnerabilităților, sporirea capabilităților de apărare, sporirea sectorului de securitate, sporirea rezilienței naționale și cultivarea elementului de descurajare”, a spus acesta.
Mihail Druță, deputat PAS, membru al Comisiei politică externă și integrare europeană a realizat o incursiune istorică menționând contextul în care a fost adoptat statutul de neutralitate a Republicii Moldova, statut pe care Republica Moldova l-a respectat cu regularitate în dorința de a menține Republica Moldova în stare de pace.
„Analiza statutului de neutralitate a Republicii Moldova trebuie analizată evidențiind raportul dintre neutralitate și securitate, securitatea cu siguranță având prioritate. Din păcate pe parcursul anilor, inclusiv conducerea Republicii Moldova a confundat neutralitatea cu dezarmarea, ceea ce a determinat diminuarea considerabilă a atenției supra necesității de consolidare a capacităților de apărare”, a remarcat parlamentarul PAS.
Ion Coropcea, general de divizie, ex-șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, șef de programe, Agenția de Științe Militară și Memorie Militară, a menționat să subiectului statutului de neutralitate a Republicii Moldova necesită o abordare integrată. Coropcean a menționat activitatea Consiliului Suprem de Securitate, care și-a intensificat activitatea în ultima perioadă, conștientizîndu-se de fapt că apărarea nu este doar obligația Ministerului Apărării al Republicii Moldova, dar necesită un efort conjugat a tuturor instituțiilor statului prin: susținerea forțelor armate, susținere financiară, formarea culturii de securitate în rândul cetățenilor, consolidarea responsabilităților cetățenilor privind sectorul de securitate.
Valeriu PAȘA, reprezentantul Watch Dog, a subliniat necesitatea unei comunicări mai disciplinate din partea reprezentanților statutului pentru a nu exista în mediul public explicații în contradictoriu referitor la statutul de neutralitate. Dimpotrivă, în actuala situație este necesară o poziție consolidată comună.
***
Amintim că, pe 21 mai, ministrul de Externe al Marii Britanii Liz Truss a declarat că au avut loc discuții cu aliații despre cum să ajute națiunile mai mici să se apere. Ea a spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin și-a păstrat „ambițiile de a crea o Rusie mai mare”. În acest context, Liz Truss a declarat că discuțiile despre îmbunătățirea apărării ucrainene pentru a descuraja agresiunile viitoare vor acoperi și „alte state vulnerabile, cum ar fi Moldova”.
„Aș dori să văd Moldova echipată conform standardului NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri”, a spus ministrul britanic.
Tot pe 21 mai, în timpul unei vizite oficiale la Chișinău, președintele Comitetului pentru Afaceri Externe, Gregory Meeks, a declarat că SUA sunt gata să livreze R. Moldova arme, dacă li se va cere, dar că „această decizie trebuie luată împreună”.
Ministerul de Externe al Federației Ruse a comentat subiectul pe 23 mai. Oficialii ruși au subliniat că Moscova va supraveghea reacția Chișinăului la acest subiect.
