Андрей Мардарь

UPDATE „Este o decizie logică”. Procuratura a renunțat la acuzațiile în adresa lui Veaceslav Platon în dosarul privind frauda bancară

Procuratura a renunțat la acuzațiile în adresa lui Veaceslav Platon în dosarul privind frauda bancară, care a fost re-examinat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Informația a fost confirmată pentru NM de către Ion Crețu, avocatul lui Platon. 

Crețu a precizat că, în cadrul ședinței din 28 mai, procurorul Elena Ceruța a renunțat la acuzațiile în adresa lui Platon.

„Este o decizie logică. Toate probele demonstrează că banii au fost furați de Șor și Plahotniuc”, a declarat Crețu.

UPDATE (16:25) Ion Crețu a precizat că procurorul a solicitat nu doar achitarea lui Platon, dar și reîntoarcerea dosarului la Procuratură, pentru investigarea acțiunilor lui Șor și Plahotniuc. De asemenea, Crețu a menționat că audierile continuă. Judecătorii trebuie să audieze toate părțile și numai după aceasta vor pronunța hotărârea. Următoarea ședință în acest dosar este panificată pentru 1 iunie.

În dosarul respectiv, Platon este acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani (art. 190 și 243 din Codul Penal al RM). Potrivit versiunii inițiale a anchetei, companiile controlate de Platon prin oamenii săi primeau credite neperformante, care erau ulterior stinse din contul mijloacelor financiare ale Băncii de Economii. Este vorba despre suma de circa 800 mln de lei.

Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani de închisoare. Pe 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a menținut sentința. Curtea Supremă de Justiție de două ori a menținut-o. Ultima oară, o decizie în acest sens a fost luată de CSJ la începutul lui mai 2020.

Pe 18 mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo l-a numit pe Vladimir Plahotniuc beneficiarul principal al „jafului secolului”. Tot atunci, procurorii au ajuns la concluzia că dosarul lui Veaceslav Platon, în care acesta a fost condamnat la 18 ani privațiune de libertate, a fost unul fabricat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Atacurile sunt descalificante”. Perciun, despre modificările care pot prelungi mandatul rectorului UTM

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că modificarea propusă la Codul Educației, prin care unui rector i s-ar putea acorda un al treilea mandat în cazul în care universitatea a absorbit o altă instituție, prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”. Reacția vine în contextul criticilor aduse propunerilor de modificare a Codului Educației, în urma cărora rectorul UTM Viorel Bostan, care a candidat pe lista PAS la parlamentare, ar putea obține un al treilea mandat. NM a încercat să obțină un comentariu de la reprezentanții UTM. Instituția nu a răspuns la apelurile redacției.

Perciun a declarat că „modificarea propusă la Codul Educației nu spune altceva decât faptul că Senatul, în componență extinsă — cu tot cu reprezentanții instituțiilor absorbite — poate decide să-i ofere un ultim, al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție”.

„Decizia de a acorda acest privilegiu aparține Senatului și este crucială inclusiv pentru instituțiile care au fuzionat cu alte universități. Atacurile venite din partea unor reprezentanți ai partidelor politice la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante. Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte, nu politicienii”, a spus Perciun.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

Astfel, pe 4 decembrie, într-un comunicat de presă, Ministerul Educației s-a referit la „constituirea unui Centru Universitar la Cahul în componența Universității Tehnice a Moldovei, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu””. „Reprezintă o propunere care continuă să fie discutată cu comunitatea academică din Cahul. (…) Argumentele unei asemenea transformări țin de obiectivul Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, pe termen mediu și lung, menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic din regiune”, a comunicat ministerul.

Potrivit Ministerului Educației, „opțiunea UTM este propusă deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova, UTM dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă”.

Ce prevede în prezent Codul Educației și ce a propus ministerul

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Rectorul este ales de adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decani și șefi de departamente aleși prin concurs, precum și de reprezentanții studenților din senat și consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor.

Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul de lege pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție. Documentul argumentează că este nevoie de continuitate managerială pentru a evita blocaje și întârzieri. Totodată, se precizează că decizia rămâne la comunitatea academică, astfel „al treilea mandat este posibil doar prin votul acesteia”.

Reacții

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 40 de ani contravine principiilor de transparență și democrație.

La rândul său, liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și rectorul UTM, Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în funcția de rector. Tatăl său, Ion Bostan, a condus instituția în perioada 1992–2015.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: