Newsmaker

„Este o provocare”. De ce membrii CSM nu au ales astăzi conducerea consiliului

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a exclus de pe ordinea de zi a ședinței din 28 iulie subiectul privind alegerea conducerii instituției. Propunerea de a alege astăzi șeful CSM a venit din partea profesorilor titulari de drept. Alți membri ai consiliului, inclusiv procurorul general Alexandr Stoianoglo, au propus amânarea examinării subiectului până la atingerea unui consens.

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a menționat că CSM trebuie să ajungă la un compromis pentru a alege șeful CSM: „Suntem noi astăzi gata să alegem [conducerea CSM]?”, a întrebat Stoianoglo. Acesta a amintit că, în cadrul ședinței din 28 iulie, trebuie să fie aleși președinții Curții Supreme de Justiției și ai Curții de Apel și a propus membrilor consiliului să decidă dacă vor alege tot astăzi șeful CSM sau se va discuta doar organizarea concursului.

La rândul său, membrul CSM Elena Belei, care a fost raportor privind acest subiect, a subliniat că funcția este vacantă de peste un an.

Alt membru CSM – Nina Cernat a solicitat ca subiectul privind alegerea conducerii CSM să fie exclus de pe ordinea de zi. Aceasta a amintit că Comisia de la Veneția s-a indignat atunci când profesorii titulari de drept din cadrul CSM au fost aleși fără consens.

De asemenea, Elena Belei a menționat că profesorii titulari de drept aveau deja pregătită candidatura șefului CSM pentru care sunt gata să voteze în cadrul ședinței de astăzi. De asemenea, aceasta s-a arătat gata de a dezbate subiectul.

Stoianoglo a menționat că membrii CSM „împart consiliul în profesori de drept și judecători”. El a accentuat că este de părere că această abordare nu este corectă: „În opinia mea, includerea acestui subiect este o provocare”, a spus Stoianoglo.

Procurorul general a fost susținut de către ministrul Justiției Fadei Nagacevschi. Oficialul a subliniat că alegerea șefului CSM trebuie să stabilizeze atmosfera din cadrul consiliului.

La rândul său, șeful interimar al CSM Anatol Pahopol a propus ca membrii instituției să se întâlnească în altă zi pentru a discuta subiectul. În final, pentru excluderea subiectului de pe ordinea de zi au votat 8 din 14 membri ai consiliului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hotnews.ro

Ruta feroviară București-Kiev revine după 5 ani de pauză. Trenul va trece prin R. Moldova

În aceste zile va fi făcută prima călătorie feroviară de probă între București și Kiev și, dacă totul va fi bine, trenul internațional va reveni după mai bine de cinci ani de pauză. Nu va mai circula însă prin Suceava și Vadu Siret, ci prin Iași – Chișinău. Cel mai probabil va face peste 30 de ore, transmite Hotnews.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit când mai circula trenul direct: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1 227 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore. Din toată distanța, 500 km erau parcurși pe teritoriul românesc, iar trenul pleca dimineața din Gara de Nord și avea un vagon de dormit al căilor ferate din Ucraina.

Planul din vara lui 2025 este ca trenul să revină, iar prima cursă de probă Kiev – Bucureşti şi retur va fi făcută în această săptămână. În noaptea de 7 spre 8 august. Trenul va pleca din Kiev, iar în noaptea de 8 spre 9 august dinspre Bucureşti către Kiev, prin Chişinău. Cursa de probă va fi făcută cu două vagoane fără pasageri, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor al României, Ionel Scrioşteanu.

El a spus, la o conferință de presă din orașul Darabani (judeţul Botoşani), că legătura feroviară directă dintre Kiev şi Bucureşti va fi făcută prin Republica Moldova, prin ataşarea a patru vagoane de călători ale companiei feroviare ucrainene la Trenul „Prietenia” București-Chişinău.

Călătoria va fi lungă: de la București la Chișinău trenul face 13 ore, iar garnitura Chișinău – Kiev face minim 17 ore.

A existat mult timp legătură feroviară directă București – Kiev, realizată mai ales de trenuri care legau Moscova de diverse orașe din Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas).

Înainte de război se mai discuta și introducerea unor trenuri de scurt parcurs între Suceava și Cernăuți, dar nu s-a concretizat nimic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: