Newsmaker

„Este o provocare”. De ce membrii CSM nu au ales astăzi conducerea consiliului

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a exclus de pe ordinea de zi a ședinței din 28 iulie subiectul privind alegerea conducerii instituției. Propunerea de a alege astăzi șeful CSM a venit din partea profesorilor titulari de drept. Alți membri ai consiliului, inclusiv procurorul general Alexandr Stoianoglo, au propus amânarea examinării subiectului până la atingerea unui consens.

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a menționat că CSM trebuie să ajungă la un compromis pentru a alege șeful CSM: „Suntem noi astăzi gata să alegem [conducerea CSM]?”, a întrebat Stoianoglo. Acesta a amintit că, în cadrul ședinței din 28 iulie, trebuie să fie aleși președinții Curții Supreme de Justiției și ai Curții de Apel și a propus membrilor consiliului să decidă dacă vor alege tot astăzi șeful CSM sau se va discuta doar organizarea concursului.

La rândul său, membrul CSM Elena Belei, care a fost raportor privind acest subiect, a subliniat că funcția este vacantă de peste un an.

Alt membru CSM – Nina Cernat a solicitat ca subiectul privind alegerea conducerii CSM să fie exclus de pe ordinea de zi. Aceasta a amintit că Comisia de la Veneția s-a indignat atunci când profesorii titulari de drept din cadrul CSM au fost aleși fără consens.

De asemenea, Elena Belei a menționat că profesorii titulari de drept aveau deja pregătită candidatura șefului CSM pentru care sunt gata să voteze în cadrul ședinței de astăzi. De asemenea, aceasta s-a arătat gata de a dezbate subiectul.

Stoianoglo a menționat că membrii CSM „împart consiliul în profesori de drept și judecători”. El a accentuat că este de părere că această abordare nu este corectă: „În opinia mea, includerea acestui subiect este o provocare”, a spus Stoianoglo.

Procurorul general a fost susținut de către ministrul Justiției Fadei Nagacevschi. Oficialul a subliniat că alegerea șefului CSM trebuie să stabilizeze atmosfera din cadrul consiliului.

La rândul său, șeful interimar al CSM Anatol Pahopol a propus ca membrii instituției să se întâlnească în altă zi pentru a discuta subiectul. În final, pentru excluderea subiectului de pe ordinea de zi au votat 8 din 14 membri ai consiliului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: