Parlamentul Republicii Moldova

Este posibil un vetting pentru avocați? Ce spune Igor Grosu despre ideea Maiei Sandu

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a numit drept „o inițiativă interesantă” ideea șefei statului ca avocații să fie supuși procesului de vetting – evaluarea integrității etice și financiare – la fel ca magistrații și procurorii. Potrivit lui Grosu, autoritățile trebuie să aibă „o discuție foarte sinceră” cu avocații, dar nu înainte ca aceștia „să înceapă discuțiile în interior și să vină cu soluții”. În privința posibilității realizării inițiativei, Grosu a spus că, doi ani în urmă, nici vettingul pentru judecători nu se credea realizabil.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, NewsMaker l-a întrebat pe Igor Grosu cum vede inițiativa Maiei Sandu legată de vettingul pentru avocați. „E o inițiativă interesantă”, a răspuns politicianul.

Întrebat dacă aceasta poate fi realizată, Grosu a comunicat: „Doi ani în urmă, nici vettingul pentru judecători nu credeau că este posibil. Iată că s-a realizat, și cu procurorii la fel. Un lucru este cert: noi trebuie să avem o discuție foarte sinceră cu această tagmă și noi am pornit discuția asta încă înainte de alegeri, încă înainte de campanie. (…) Atunci când unii avocați – cu tot respectul pentru că eu cunosc și avocați care își fac lucrul bine – ajutau, facilitau, tergiversau hai să zic așa, niște procese inițiate de organele de drept în raport cu cei care cumpărau voturi și încercau să influențeze procesele democratice, aici nu poți să rămâi indiferent. (…) I-aș invita să înceapă ei discuțiile în interior și să vină cu niște soluții, pentru că ei știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea avocaților”.

Pe 16 octombrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că avocații ar trebui să fie supuși procesului de vetting – evaluarea integrității etice și financiare – la fel ca magistrații și procurorii. Șefa statului a adăugat că, de-a lungul timpului, au fost comise „foarte multe abuzuri” la care „au participat și avocații”. „Unii dintre ei, ca să nu generalizăm”, a precizat Maia Sandu.

Declarațiile președintei Maia Sandu au stârnit reacții în rândul mai multor avocați și juriști din Moldova. Avocata Nicoleta Hriplivîi de la Promo-LEX a calificat afirmația drept „o prostie declarată”. Hriplivîi consideră că în loc de un vetting al avocaților ar trebui verificate integritatea deputaților și a membrilor Guvernului. Juristul Victor Pruteanu, consilier în cabinetul primarului Chișinăului, a calificat ideea șefei statului drept „o lovitură directă la adresa statului de drept și a independenței profesiei de avocat”.

Pe 24 octombrie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a calificat declarațiile șefei statului legate de vettingul pentru avocați drept „un mesaj politic”. Potrivit ministrei, „avocatura este o profesie liberală” și are „alte reguli ce țin de modalitatea de organizare”. Totuși, Mihailov-Moraru consideră oportun „să fie luate anumite măsuri” în domeniu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: