președinte.md

Vetting pentru avocați? Reacții de indignare în mediul juridic, după declarația Maiei Sandu

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că avocații ar trebui să fie supuși procesului de vetting – evaluarea integrității etice și financiare – la fel ca magistrații și procurorii. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii RLive.

„Nu vă supărați, dar cred că ar trebui să facem un Vetting și al avocaților, pentru că și avocații trebuie să fie oameni onești și tot trebuie să-și demonstreze sursa veniturilor. Eu cred că noi trebuie să vorbim și despre o reforma avocaturii. Eu nu sunt mare specialist, dar o să discut cu mai mulți specialiști și cred că trebuie să revenim la acest subiect”, a declarat președinta Maia Sandu.

Șefa statului susține că de-a lungul timpului au fost comise „foarte multe abuzuri”, inclusiv pentru că, spune Sandu, „au participat și avocații în aceste abuzuri”: „Unii dintre ei, ca să nu generalizăm, Doamne ferește. Sigur că sunt și oameni corecți și onești în rândul avocaților”.

Declarațiile președintei Maia Sandu au stârnit reacții în rândul mai multor avocați și juriști din Moldova.

Avocata Nicoleta Hriplivîi de la Promo-LEX a calificat afirmația drept „o prostie declarată”: „Chiar și ironic m-aș abține”, a scris ea pe Facebook. Hriplivîi consideră că în loc de un vetting al avocaților ar trebui verificate integritatea deputaților și a membrilor Guvernului.

Facebook

Cabinetul avocatului Denis Terioșchin a invocat principiile ONU privind rolul avocaților, după o analiză făcută cu ajutorul inteligenței artificiale: „Am întrebat ChatGPT dacă este corect să supui avocații Vettingului. (…) Concluzie: Nu este corect ca statul să aplice vetting direct avocaților. Aceasta ar încălca principiul independenței profesiei și ar putea fi folosit ca instrument de presiune politică”.

Facebook

Juristul Victor Pruteanu, consilier în cabinetul primarului Chișinăului, a calificat ideea șefei statului drept „o lovitură directă la adresa statului de drept și a independenței profesiei de avocat”. „Vettingul avocaților nu este o reformă. Este o amenințare politică mascată”, a scris Pruteanu pe rețele.

Facebook

Cu o reacție pe rețele a venit și Ion Cojocari, doctor în drept, avocat și fost judecător, stabilit la moment în Statele Unite. Cojocari consideră că „orice formă de control extern — fie că poartă denumirea de Vetting, evaluare sau verificare de integritate — trebuie să fie justificată strict juridic și democratic”. Aplicarea unui astfel de mecanism profesiei de avocat, spune el, „ar reprezenta o ingerință gravă în independența sa și ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean”.

„Într-un stat de drept, avocatul nu cere aprobarea statului pentru a apăra un om, iar statul nu are dreptul să-i verifice loialitatea. Apărarea trebuie să rămână liberă, independentă și demnă, pentru că numai astfel dreptatea poate fi reală, nu declarativă”.

Precizăm că, în prezent, doar judecătorii și procurorii trec evaluarea externă a integrității etice și financiare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: