Ești pasionat de IT și vrei să crești în acest domeniu? Înscrie-te la Academia IT de la maib

Operezi cu limbaje de programare și știi că în spatele unei aplicații mobile ușor și intuitiv de utilizat sunt o mulțime de date logice? Ești orientat să crești în domeniul IT și să dezvolți proiecte fantastice pentru societate? Atunci, Academia IT la maib este programul de mentorat perfect pentru tine!

Când și unde va avea loc

Te poți înscrie în perioada 15 august – 10 septembrie, completând acest formular. Între 11 septembrie și 25 septembrie vor fi organizate interviurile de selecție, iar pe 1 octombrie startează programul de învățare Academia IT. Acesta se va desfășura în Chișinău timp de 2 luni, de 3 ori pe săptămână, între ora 17:30 și 20:00.

Programul de mentorat este axat pe segmentul Data analytics, din cadrul Direcției Sisteme Analitice și Baze de Date, Departamentul IT, structură în care vei avea posibilitatea să te angajezi ulterior.

Formator: Ion Moraru, șef al Direcției Sisteme Analitice și Baze de Date, Departamentul Tehnologii Informaționale de la maib. Ion este parte a echipei băncii de peste 2 ani, cu o experiență de mai bine de 17 ani în domeniul IT. Anterior a activat în diverse companii din naționale, bănci comerciale, dar și în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Cine se poate înscrie

Sunt îndemnați să se înscrie proaspeții absolvenți, studenții ultimului an de studiu la licență sau studenții înscriși într-un program de masterat, angajații maib pasionați de IT, tinerii specialiști sau profesioniștii care își doresc o schimbare în carieră ori reprofilare în industria IT.

Modulele programului (teorie și activități practice):

  1. Baze de date, Interogări SQL (Structured Query Language);
  2. Depozite de date (Data Warehouse/Data Lake), stocare și interogare, arhitectura datelor;
  3. Noțiuni Big Data, interacțiunea cu datele din sistemul BigData;
  4. Extragerea cunoștințelor/indicatorilor din date;
  5. Modele probabiliste în analiza datelor brute;
  6. Curățarea datelor Data (Data cleaning and preparation);
  7. Modelarea datelor în nivele analitice, convertirea interceptării datelor din structuri IT în structuri de business (Data modeling);
  8. Vizualizarea grafică și tabelară a datelor (Data visualization);
  9. Analiza cantitativă și calitativă;
  10. Utilizarea unui instrument de BI în analiza datelor, noțiuni generale, diferențierea instrumentelor BI, analiza datelor cu PowerBI;
  11. Formarea indicatorilor în BowerBI, calcule profunde, organizarea drill down;
  12. Modelarea si analiza datelor cu SAP Business Objects, construirea universurilor de date, publicarea datelor, vizualizarea datelor;
  13. Formarea indicatorilor în SAP Business Objects, calcule profunde, aplicarea formulelor interdependente, organizarea drill down;
  14. Examinarea cunoștințelor, test final.

Ce obții participând în programul maib de internship în IT

Fiind unul dintre învățăceii Academiei IT vei avea parte de prezentări, traininguri specifice zonei Data Analytics, precum și pe subiecte cum ar fi business procese și procese bancare, dar și despre modul de lucru agile. Vei participa la discuții în clasă, combinate armonios cu activități practice, exerciții de grup și individuale, studii de caz cu exemple reale, scenarii din proiecte IT și business, planificarea acțiunilor pentru implementarea obiectivelor de analiză și predicție din cadrul băncii. La finalul programului vei realiza și un proiect de grup.

Vei fi capabil:

  • să înțelegi abordarea conceptelor fundamentale de analiză a datelor;
  • să faci o distincție clară între rolul unui analist de afaceri (Business Analist) și al unui analist de date (Data Analist);
  • să faci o distincție clară între Data Reporting și Data Analist;
  • să identifici principalele responsabilități și livrabile aferente fiecărei activități a unui Data Analist;
  • să identifici părțile interesate și să selectezi tehnicile adecvate pentru a determina cerințele de la utilizatorii de business;
  • să înțelegi și să descrii modul în care un analist de date lucrează cu părțile interesate pentru a identifica și înțelege nevoile lor de afaceri;
  • să definești și să aplici sarcinile de analiză de afaceri care elaborează progresiv cerințele părților interesate și ale soluției;
  • să utilizezi eficient comunicarea scrisă, verbală și non-verbală, folosind cunoștințe, abilități și judecată relevante într-un mediu de afaceri;
  • să aplici abilități de organizare a datelor, să pregătești prezentări de date în formă scrisă și verbală.

În cadrul Academiei IT, maib te va ajuta să te dezvolți profesional și personal prin multe exerciții practice, precum și îți va oferi oportunitatea de a începe sau de a continua la nivelul următor cariera în IT, beneficiind de îndrumarea și suportul formatorilor interni. La fel, cei mai buni participanți vor avea ocazia să asiste la proiectele reale ale companiei, având posibilitatea să aplice cunoștințele acumulate în dezvoltarea celor mai bune produse și servicii bancare de pe piață. Tinerii cu cele mai bune performanțe vor primi oferte de angajare part-time sau full-time la maib.

Înscrie-te acum și beneficiază de o experiență valoroasă în cadrul băncii lider din Moldova!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM,  datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.

Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.

„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.

Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.

La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.


Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
nashrezekne.lv

Cărți, jucării, haine și încălțăminte: Letonia interzice importul unor produse din Rusia și Belarus

Parlamentul Letoniei a aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, interdicția de import a unor produse din Rusia și Belarus. Documentul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei și aprobat anterior de Guvern. Autoritățile spun că transmit astfel un „semnal politic”, relatează Deutsche Welle.

Sub incidența interdicției ar putea intra cărțile și publicațiile periodice, în primul rând cele în limba rusă, jocurile video, articolele sportive, jucăriile, îmbrăcămintea și încălțămintea. Importul produselor rusești și belaruse este interzis atât direct din aceste două state, cât și prin intermediul unor țări terțe. Tranzitul prin Letonia către alte state ale Uniunii Europene este permis. Modificările sunt introduse în legea „privind sprijinul acordat locuitorilor civili ai Ucrainei”.

Guvernul va trebui să evalueze până la 1 martie 2027 și apoi anual dacă interdicția contribuie la securitatea societății letone și la sprijinirea Kievului.

Ministerul Economiei al Letoniei și-a exprimat anterior îndoiala că interdicția va fi pe deplin eficientă, deoarece nu sunt prevăzute restricții suplimentare privind vânzarea acestor produse în magazine. Totodată, produsele fabricate în Rusia sau Belarus care au fost deja importate legal într-un alt stat membru al UE pot ajunge în Letonia, în baza regulilor pieței unice europene.

Între timp, autoritățile spun că este vorba despre un „semnal politic”.

Potrivit sursei citate, din 2022, importurile Letoniei din Rusia și Belarus s-au redus cu 91%, de la peste 2,1 miliarde de euro în 2022 la 193 de milioane de euro în 2025, ceea ce reprezintă 0,8% din totalul importurilor de mărfuri. Produsele vizate de noua interdicție – cărți, ziare, jocuri video, articole sportive, jucării, îmbrăcăminte și încălțăminte – reprezintă 6,5% din importurile din Rusia și Belarus, adică aproximativ 0,05% din totalul importurilor Letoniei.

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Opoziția a protestat în fața sediului ANRE, cerând ca tarifele la gaz să nu fie majorate. Manifestanții au scandat lozinci împotriva PAS și a președintei Maia Sandu. Ion Chicu a declarat că Energocom nu s-a preocupat de achiziționarea gazelor la prețuri mai mici în primăvară, iar acum solicită o majorare a tarifului cu 40%. „Cea mai gravă componentă a tarifului este tăcerea noastră”, a spus el. La protest au participat reprezentanți ai mai multor partide, inclusiv PSRM, PCRM, MAN, Partidul Nostru, Democrația Acasă, precum și fosta deputată PAS Olesea Stamate.

Directorul general al ANRE, Alexei Taran, a ieșit în fața protestatarilor și a declarat că solicitarea este justificată. El a subliniat că cetățenii au dreptul să protesteze, dar trebuie să înțeleagă situația: gazul este un produs de import, iar Republica Moldova nu poate controla prețurile de pe piața mondială. Totodată, el și-a confirmat disponibilitatea de a prezenta un raport în Parlament pe 28 iulie. Participanții la protest au povestit că deja achită până la 4.500 de lei pentru serviciile comunale, în timp ce pensiile sunt de aproximativ 3.400 de lei.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a făcut apel la unirea opoziției pentru a obține organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Între timp, ANRE a decis să accepte aproape integral solicitarea Energocom: tariful la gaz ar putea crește de la 14,42 lei la 20,30 lei pentru un metru cub.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

tvrmoldova/imagine simbol

300 de persoane, fără vacanțe în Turcia și fără bani? Administratoarea unei agenții de turism din Chișinău, plasată în arest preventiv

Fondatoarea și administratoarea agenției de turism din Chișinău, reținută pentru escrocherie, a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile. Aceasta ar fi lăsat fără vacanțe și fără bani circa 300 de persoane. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Generală.

Femeia a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile pe 24 iulie.

Între aprilie și iulie 2026, administratoarea ar fi obținut bani în numerar de la mai multe persoane, sub pretextul comercializării unor pachete turistice avantajoase pentru odihnă în Turcia, fără a-și executa promisiunile, a comunicat Procuratura Generală. În unul dintre episoade, aceasta i-ar fi promis unei femei, care achitase peste 120 000 de lei, un pachet turistic pentru ea și familia sa, la un hotel de 5 stele din Kemer, Turcia, în perioada 22-29 iulie 2026, însă nu și-ar fi onorat obligațiile.

Potrivit informațiilor preliminare, numărul total al victimelor ar ajunge la 300 de persoane. Prejudiciul total cauzat victimelor este încă în curs de estimare.

„Îndemnăm victimele care au avut de suferit în urma acestei scheme sau unor fapte similare să sesizeze organele de drept. Mai mult, atragem atenția cetățenilor să verifice prudent credibilitatea ofertelor comerciale înainte de a efectua plăți”, a comunicat Procuratura Generală.

***

Cazul a fost făcut public pe 23 iulie de poliție. Se menționa că fondatoarea și administratoarea unei companii de turism, în vârstă de 25 de ani, a fost reținută pentru 72 de ore, după ce mai multe familii s-au plâns la poliție că au rămas fără vacanțe și fără bani. Prejudiciul s-ar ridica la aproximativ un milion de lei. Poliția menționat că, dacă va fi găsită vinovată, persoana riscă de la 4 la 8 ani de închisoare. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: