Este sau nu așteptată Moldova în NATO? Care sunt domeniile în care Moldova colaborează cu NATO? Nu este NATO prea precaută în relațiile cu Rusia? Și va avea loc vreodată unirea cu România? Răspunsurile la aceste întrebări le-am aflat de la secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a acordat un interviu în exclusivitate pentru NM.
Vă rugăm să ne povestiți, pe scurt, despre rezultatele acestei vizite în țara noastră și despre eventualele înțelegeri la care ați ajuns cu președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean?
Aș spune că a fost o vizită foarte rodnică. Avem un parteneriat de 30 de ani cu Republica Moldova și NATO. Construim și învățăm din acest parteneriat și am simțit interesul interlocutorilor din Republica Moldova să-l dezvoltăm. Îi așteptăm cu multă plăcere pe doamna președintă Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean să ne viziteze la Bruxelles, ca să continuăm acest dialog politic la nivel înalt.
Puteți să ne spuneți când Republica Moldova va avea sistemele antiaeriene, poate chiar în scurt timp? Și cum va fi ajutată țara noastră de către Alianța Nord-Atlantică?
Noi ajutăm Republica Moldova, cât și structurile de apărare națională a țării să devină mai mature, mai performante. Și mă bucur foarte mult să aud din partea prim-ministrului Dorin Recean dorința de a avea forțe armate ale Republicii Moldova interoperabile cu noi. Asta înseamnă că noi continuăm să sprijinim Republica Moldova în solicitările pe care le-a adresat NATO, dar și aliaților din NATO. Multe lucruri sunt bilaterale. Mulți aliați răspund în plan bilateral. De aceea, sperăm în continuare să avem acest pachet de capabilități militare finanțat de NATO, devenind complet operațional și pe zonă de doctrină, pregătire, cyber, reziliență, de combatere a dezinformării și, în general, pentru o armată a Republicii Moldova cât mai compatibilă cu NATO și cât mai performantă, posibilă acum.
Pare că, odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, autoritățile din Republica Moldova au devenit mai preocupate de securitatea și apărarea țării și acest lucru marchează o reinterpretare a statutului de neutralitate. Spuneți-ne, vă rog, în opinia Dumneavoastră, unde sunt granițele dintre colaborarea NATO și a Moldovei, țară cu statut neutru? Și cine trasează aceste granițe – conducerea Moldovei sau Alianța Nord-Atlantică?
Este absolut decizia democratică a Republicii Moldova, cât de departe și cât de mult vrea să meargă în relația cu noi. Noi nu dictăm niciunui stat partener ce să facă și ce să nu facă cu noi. Dacă doresc să beneficieze de expertiza noastră în domeniul în care suntem super specializați, o facem cu multă bucurie. Discuția cu privire la sensul neutralității Republicii Moldova, pe care noi îl respectăm, ce ține de constituția unui stat suveran o respectăm integral. Din cauza declanșării acestui război s-a adus discuția de neutralitate, nu NATO a început această discuție. Și ceea ce pot să constat din discuțiile pe care le-am avut cu liderii Republicii Moldova, este că discuția este mai degrabă despre ceea ce nu înseamnă neutralitate. Și cred că neutralitatea nu înseamnă a fi slab din punct de vedere militar. Și cred că această discuție este una firească, iar conturul și intensitatea, cât și direcția parteneriatului dintre NATO și Republica Moldova este dictat exclusiv de către Chișinău. Decizia este aici și noi o respectăm în integralitate.
În prezent, autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să balanseze între necesitatea de a asigura securitatea țării, inclusiv prin colaborarea cu NATO – asta pe de o parte, și popularitatea scăzută a acestei colaborări în societatea moldovenească – pe de altă parte. Cum credeți, agresiunea militară a Rusiei lui Putin împotriva Ucrainei ar putea schimba, pe viitor, atitudinea moldovenilor față de NATO?
Eu cred că acest război a schimbat atitudinea tuturor în această regiune cu privire la război. Războiul este un lucru atroce. Războiul produce atât de multe…și în mod normal, preocupări și întrebări legitime. Ce vreau să vă spun, este că Republica Moldova este un partener al Uniunii Europene și al NATO. Și atunci, eu cred că răspunsul la aceste preocupări și despre viitorul Republicii Moldova, apar la toți cetățenii țării, indiferent de etnie, de limba pe care o vorbesc sau preferința politică pe care o au. Cred că e destul de evident că viața în UE este mai bună decât viața într-o altă destinație. Și sper ca acest lucru să fie sfârșit de unificator pentru toți cetățenii Republicii Moldova, care au, în mod evident, opinii și sensibilități diferite. E un lucru pe care noi îl respectăm. Dar cred că aderarea la Uniunea Europeană este o cale foarte promițătoare și noi suntem aici pentru a susține acest drum european al Republicii Moldova.
Toate țările din Europa de Est au aderat la UE după sau concomitent cu aderarea la NATO. Este posibilă o altă cale? Moldova neutră poate adera la UE?
Avem două situații extrem de recente care sunt Finlanda și Suedia, care erau membre UE și acum devin membre NATO.
Dar nu sunt țări din regiunea noastră.
În același timp, constatarea este evidentă și eu, ca și român, am lucrat pentru aderarea la NATO și după aceea la UE. Aș spune că este perfect posibil în noul context geopolitic din regiune ca Republica Moldova neutră să fie membră a UE, fără să fie membră a NATO.
Este perfect posibil și este scenariul central pe care lucrăm astăzi.
Acum jumătе an în urmă ați spus într-un interviu, cu referire la Moldova și moldoveni: „Dacă vor să vină alături de noi în Europa, în lumea democratică şi civilizată şi mai prosperă, e momentul să facă o opţiune şi trebuie să le fie mai puţin frică de Rusia”. Nu știu dacă este vorba despre cuvintele Dumneavoastră sau există un alt motiv, însă de atunci Moldova a expulzat o mare parte din diplomații ruși, a preluat de la Gazprom sistemul de transport al gazelor și refuză să recunoască datoria istorică pentru gaz. Toate acestea ținând cont de faptul că Moldova rămâne în continuare vulnerabilă față de Rusia, iar societatea rămâne divizată, inclusiv în ceea ce privește atitudinea față de Rusia. Recent, am devenit martori ai faptului cum reacționează NATO și România la amenințările din partea Rusiei. Mă refer la fragmentele de drone căzute în delta Dunării. Am remarcat o reacție rezervată atât a României, cât și a NATO, ca să nu o numesc pacificatoarea. Și asistăm la această abordare încă de la începutul războiului. Ucraina a fost nevoită să reziste un an, până ce primește tancuri. De un an și jumătate se discută despre livrarea de avioane și rachete cu distanță lungă. De aceea, vreau să vă întreb: poate este timpul ca NATO și aliații să se teamă mai puțin de Rusia?
Acțiunile agresive și subversive ale Rusiei nu operează doar în Moldova, operează și în multe alte țări. Și noi la NATO am expulzat un număr de diplomați ruși pentru că erau, de fapt, cu altă însărcinare sub acoperire diplomatică. Și România, și Republica Moldova recent înțeleg că și cel de la Sputnik a fost declarat persona non-grata. Cred că fiecare țară are dreptul să-și apere suveranitatea și să acționeze, în mod specific, la acțiuni de acest gen.
Eu mă refer mai mult la susținerea aliaților sau a Alianței față de Ucraina.
Deci, unu: NATO nu este parte a acestui conflict, în pofida propagandei masive a Federației Ruse și avem întotdeauna o foarte mare atenție să evităm escaladarea conflictului deja foarte brutal din Ucraina la un conflict și mai brutal între NATO și Federația Rusă. Ceea ce înseamnă că, atunci când apar incidente pe care l-am menționat, sunt provocate de fapt de niște atacuri barbare asupra unor infrastructuri civile din Ucraina. Și, anumite resturi de drone cad și pe teritoriul țărilor vecine fără să fie vreo intenție deliberată a Federației Ruse. Asta nu înseamnă că noi condamnăm mai puțin acțiunile ilegale ale Rusiei asupra Ucrainei, dar spunem cu aceeași claritate atunci când vedem sau nu vedem o acțiune deliberată a Rusiei de a ataca un stat aliat. Nu am văzut în cazul din România (n.r. – cu referire la bucățile de drone căzute). Și am spus acest lucru foarte transparent. Asta nu înseamnă că reconsiderăm sprijinul nostru pentru Ucraina care va continua sau modul în care condamnăm și criticăm Rusia pentru aceste atacuri împotriva Ucrainei independente. Oricum te-ai situa, cred că este absolut imoral, nu doar ilegal. Să distrugi infrastructură energetică iarna și vara să distrugi tot ce înseamnă infrastructură de transport de hrană dintr-o țară…sunt lucruri condamnabile și noi le condamnăm cu aceeași vehemență.
Domnule Geoană, în prezent la Chișinău sunt două puncte de vedere cu privire la diferendul transnistrean și mijloacele sau viteza soluționării acestuia. Primul: agresiunea Rusiei față de Ucraina creează sau va crea în timpul apropiat o fereastră de posibilități pentru soluționarea conflictului, de care trebuie să profităm, pentru că aceasta fereastră poate fi inchisă foarte rapid. Și al doilea, cel pe care se pare că îl urmează autoritățile. Reintegrarea Transnistriei nu trebuie să fie rapidă. Pentru început, cursul european al Moldovei trebuie să fie ireversibil, influența rusă mai mică, etc. Și doar atunci țara va fi pregătită pentru reintegrare. Dumneavoastră care dintre aceste două scenarii îl susțineți?
Noi susținem integral politica adoptată în această chestiune. Nu avem o preferință sau nu încercăm să influențăm deciziile de aici. Și am discutat despre subiectul transnistrean pentru că este un subiect important, un subiect complicat. Și nu este singurul în regiune. Mai sunt – și alte situații, în Georgia, situații care evident creează dificultăți. De aceea și Chișinăul încearcă să dialogheze, să creeze punți de legătură cu cei de la Tiraspol, este un lucru cu tot sensul din lume. Nu cred că cineva are interesul ca Republica Moldova să fie târâtă în conflict. De aceea, sunt convins că acest conflict va trebui să fie rezolvat pe cale politică și pașnică. Condamnăm în continuare prezența forțelor rusești pe teritoriul suveran al Republicii Moldova și într-o formă sau în alta, într-un moment, sper cât mai apropiat, sper să fie rezolvat.
Dar Dv. credeți că acest conflict va putea fi rezolvat în următorii ani?
De ce nu? Pentru că așa cum președinta Maia Sandu a fixat ca obiectiv aderarea Republicii Moldova la UE în 2030, nu văd deloc improbabil sau imposibil să avem acest subiect rezolvat în acest deceniu. Și cred că este un lucru perfect fezabil și dezirabil pentru interesele tuturor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv pentru transnistreni, care apropo fac 60% din business în Europa, în acest moment. Deci iată că, ușor-ușor, centrul de gravitate din întreaga Republică Moldova se mută către Europa.
Domnule Geoană, Moldova este o țară unică. În sens că subiectul identificării naționale, a existenței Moldovei independente, constituie un subiect de discuții. De exemplu, circa 40% dintre moldoveni susțin perspectiva unirii cu România. Astăzi influența Moscovei în regiune scade. Cum credeți, acest lucru poate conduce spre unire într-un final?
Încă o dată revin la ceea ce spun și susțin ca lider politic român și ca lider politic al Alianței: este decizia suverană a moldovenilor să-și decidă viitorul. Cred cu tărie că Republica Moldova va face parte din Uniunea Europeană, iar acest lucru este unul bun pentru toți moldovenii, pentru români, pentru cei care au o viziune națională cu privire la viitorul la cele două țări, ca o viziune independentă pentru viitorul Republicii Moldova. Cred că România și Republica Moldova în Uniunea Europeană până în 2030, reprezintă un obiectiv suficient de ambițios.
Este realizabil?
Eu cred că este realizabil, pentru că ceea ce spune președinta Maia Sandu și cu multă muncă, cu multă transformare și mult efort este fezabil ca, în acest deceniu, Republica Moldova să devină membră a UE. Și președinta Ursula von der Leyen a spus-o recent, Charles Michel, lideri europeni, președintele României, președinta Moldovei…Cu toții susținem același obiectiv.
Alianța Nord-atlantică vrea să vadă Moldova ca și membră NATO?
Eu vă răspund invers. Niciun stat european, independent, capabil și doritor să adere la NATO, nu are ușa NATO închisă. Dar, NATO niciodată nu va merge către un stat partener și să-i facă curte și să-l facă membru al NATO împotriva dorinței acestuia. Deci, așa cum este valabil pentru Georgia, pentru Balcani, pentru Ucraina, este valabil și pentru Republica Moldova. Tratatul de la Washington al NATO, Carta noastră constitutivă spune foarte clar că orice stat european, capabil și doritor să vină în NATO, poate să încerce să vină în NATO. Noi nu vom face niciodată o campanie de prozelitism în Republica Moldova pentru aderarea sa la NATO. Dacă Republica Moldova decide să meargă în UE, să meargă în NATO, să nu meargă în NATO sau să rămână neutră, este decizia absolut suverană a acestui stat și noi o respectăm absolut în integralitate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
