Invitatul surpriză la O seară în parc, este nimeni altul decât… Maestrul Eugen DOGA!
Talentul incontestabil al lui Eugen DOGA este recunoscut de UNESCO, pentru care valsul inclus în coloana sonoră a filmului “Gingaşa şi tandra mea fiară” este numit a patra capodoperă muzicală a secolului XX.
3 iulie, ora 19:00, Teatrul Verde
Biletele, care sunt în număr limitat, le găsiți AICI.
Organizator – iTicket
Partener General: Mastercard
Partener Principal: MAIB
Parteneri: Chateau Vartely Winery
Reducerea pragului de vot pentru aprobarea membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 este necesară pentru a nu bloca reforma justiției. Poziția a fost exprimată pe 5 martie de Președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. Sandu a argumentat că în actualul Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției și că mecanismul adoptat este similar celui aplicat la numirile în Consiliul Superior al Magistraturii, fiind coordonat la timpul său cu Comisia de la Veneția. Cât despre criticile aduse numirii lui Herman von Hebel, oficiala a spus că acesta este incomod pentru unii politicieni tocmai pentru că a avut o contribuție mare în curățirea sistemului și că nu vede niciun motiv să îi pună la îndoială integritatea.
„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Nu există. Dacă nu sunt 61 de voturi, nu stai fără membri — mergi la o majoritate simplă. Și majoritatea simplă este totuși o majoritate. Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi. Nu vorbim despre schimbarea Constituției, vorbim doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting. Dacă nu s-au găsit 61, e firesc, așa cum este la numirea în CSM, să existe o soluție de deblocare”, a declarat Sandu.
Cele mai mari atacuri — la Comisia de Prevetting
Șefa statului a explicat și de ce insistă asupra candidaturii lui Herman von Hebel, precizând că acesta a făcut parte din prima Comisie de Prevetting, care a obținut cele mai bune rezultate în curățarea sistemului de justiție. Președinta a reamintit că au fost lupte majore pentru componența Curții Supreme de Justiție și a Consiliului Superior al Procurorilor, iar membrii comisiei au rezistat presiunilor și și-au făcut treaba. Tocmai de aceea, spune Sandu, ei au fost cei mai atacați — nu direct de judecătorii și procurorii vizați, ci prin campanii bine orchestrate.
„Dacă stăm să ne uităm ce candidați au fost și ce fel de oameni au încercat să intre în CSM și în CSP și ne uităm care a fost rezultatul — cea mai mare curățenie în sistemul justiției a făcut-o Comisia de Prevetting. Și s-a confruntat cu cele mai mari atacuri. Aproape toți membrii, cu excepția celui delegat de opoziție, au fost supuși unui atac constant. Eu, dimpotrivă, cred că oamenii aceștia au demonstrat rezistență la influență și, în plus, sunt calificați, dacă ne uităm la CV. Ce ne dorim este ca această evaluare să se facă corect și să se facă la procurori cât mai repede, pentru că acolo lucrurile s-au tergiversat la nesfârșit”, a declarat președinta.
Sandu: Nu am găsit niciun motiv să pun la îndoială integritatea lui Herman von Hebel
Maia Sandu a respins îngrijorările legate de integritatea lui Herman von Hebel, făcând referire la o investigație jurnalistică privind o reformă pe care acesta a promovat-o în trecut. Președinta a spus că a citit investigația și nu a găsit nimic îngrijorător, adăugând că același lucru l-au constatat și reprezentanții Uniunii Europene, care l-au inclus pe Herman von Hebel pe lista de candidați.
„Și eu am făcut reforme și am dat oameni afară, și unii dintre ei au fost reinstalați. Scuzați-mă, acesta nu este un argument, nu are nicio treabă cu integritatea omului. Eu am citit aceste investigații și nu este nimic acolo. Le-au citit și cei de la Uniunea Europeană, care au inclus omul în această listă. Credibilitatea comisiei depinde de rezultat. Scuzați-mă, care membru al Parlamentului din opoziție susține reforma justiției? Unii au scris în programele lor desființarea comisiilor de vetting, alții au vorbit de sute de ori că le displace evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Lor le place altfel de comunicare cu judecătorii și procurorii, nu reforme din astea”, a declarat Sandu.
„Să nu-și facă nimeni speranțe că ajunge la CSJ fără vetting”
Sandu a subliniat că evaluarea procurorilor din procuraturile specializate trebuie încheiată în acest an, precizând că la Procuratura Anticorupției procesul durează deja de doi ani, iar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate abia a început. Președinta a avertizat că vettingul va ajunge până la urmă și la Curtea Supremă de Justiție, îndemnând pe cei interesați să depună dosarul cât mai devreme.
„Să nu-și facă speranțe că o să intre cineva la CSJ fără vetting. Nu există așa ceva. Cei care vor să ajungă la CSJ îi îndemn să depună dosarul cât mai devreme”, a declarat Sandu.
Amintim că pe 5 martie, votul din Parlament prin care pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi a stârnit reacții dure în spațiul public. Politicieni, jurnaliști și experți au acuzat că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința din 26 februarie. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.
***
Reamintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.
Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.
Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.
Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Prețurile biletelor de avion, în vizorul Consiliului Concurenței
— Doi străini, reținuți: ar fi distribuit substanțe interzise
— Membrii Comisiei de vetting – numiți cu 51 de voturi. Opoziția merge la Curtea Constituțională
— Aproape 19 tone de rodii au fost distruse
— Benzina și motorina continuă să se scumpească
— Un nou scandal la Primăria Chișinău. A fost chemată poliția
— Mark Rutte: aliații NATO susțin acțiunile SUA împotriva Iranului
— Chișinăul insistă pe asigurarea accesului liber al presei în zona de securitate
— Usatîi, despre un concert „Ruki Vverh” în Moldova: cei din PAS primii vor veni
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.
Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.
„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.
O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.
„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.
Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.
„Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.
Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.
„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.
Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.
Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.
„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.
Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.
Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.
Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.
Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ar putea da militarilor ucraineni adresa „unei persoane din UE” care blochează acordarea creditului de 90 de miliarde euro pentru Kiev, făcând aluzie la prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Afirmația a fost făcut în cadrul unor declarații de presă din 5 martie.
„Sperăm că o singură persoană din Uniunea Europeană nu va bloca cele 90 de miliarde sau prima tranșă din cele 90 de miliarde și că luptătorii ucraineni vor avea arme. În caz contrar, le vom da forțelor noastre armate adresa acestei persoane — să o sune și să discute cu ea în limba lor”, a declarat Vladimir Zelenski.
Liderul a mai spus că Ucraina nu are alternative la acești bani.
„Înțelegem că acești bani sunt blocați de o singură persoană. Oficial, aici nu există niciun secret”, a adăugat președintele Ucrainei, relatează Meduza.
Amintim că, în decembrie 2025, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit asupra acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat acoperirii nevoilor financiare ale Kievului în contextul invaziei ruse. Acordul final necesită aprobarea tuturor statelor membre, însă prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, refuză deocamdată să își dea acordul.
Orban ar menține blocajul din cauza disputei din jurul oleoductului „Drujba”, care trece prin Ucraina și transportă petrol rusesc spre Ungaria și Slovacia. Fluxurile de petrol sunt întrerupte din ianuarie, după ce un atac cu drone a avariat infrastructura conductei. Liderul maghiar acuză Kievul că ar tergiversa lucrările de reparație și ar întârzia astfel reluarea fluxului de petrol, de care Ungaria depinde în mare măsură. Anterior, autoritățile ucrainene au respins învinuirile.
Viktor Orban, care este perceput drept un susținător al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, a mai blocat temporar decizii ale UE legate de sprijinul pentru Ucraina, prin aplicarea veto-urilor.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul, înregistrat pe 4 martie, s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Se întâmplă după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia Vetting nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.
„Candidații externi, dacă nu au obținut numărul de voturi prevăzut de lege, atunci Comisia juridică este în drept să reexamineze candidaturile propuse. În aceeași sesiune să propună noi candidați sau aceiași candidați. În situația în care se propune aceiași candidați, persoanele în cauză se votează cu votul majorității deputaților aleși – 51 de voturi. Această modificare vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare, ce ține de numirea candidaților naționali – prevederile nu sunt modificate”, a comunicat deputatul PAS, Igor Chiriac, în fața parlamentarilor.
Igor Chiriac a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, de ce s-a venit acum cu schimbări și dacă motivul este votul din ședința precedentă sau alte considerente. „Există un proces, procesul se numește reforma justiției. Această reformă este una complexă. Putem să ne blocăm în anumite procedee, păreri, opinii din diferite părți, dar, în același timp, este necesar să fie dusă la bun sfârșit. (…) Am văzut inclusiv că propunerile care au fost anterior nu au fost acceptate și urmează să identificăm, cu toți împreună, o modalitate de deblocare a acestei situații. (…) În situația în care nu se ajunge la majoritate calificată, să existe posibilitatea ca, prin intermediul Comisiei juridice, să înainteze sau aceeași candidați sau alți candidați care sunt propuși de partenerii externi. Este un mecanism prevăzut inclusiv în Constituția Republicii Moldova. Este un mecanism care a fost prevăzut și în una din avizele Comisiei de la Veneția”, a răspuns Igor Chiriac
Ulterior, Chicu l-a întrebat pe Chiriac de ce modificările vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare. „Legea prevede respectarea unor proporționalități. Atunci când se numesc membrii naționali, o parte sunt numiți de majoritatea parlamentară, o parte din ei sunt numiți în mod proporțional de opoziție. În acest caz, se propune a se menține acele prevederi”, a răspuns Chiriac.
Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin, a spus că „este neconstituțional, în lectura a doua a proiectului, să modifici alte legi” și a cerut ca, în acest caz, să se autosesizeze CNA-ul. „Eu consider că această modificare este corectă, este legală și este constituțională”, a reacționat Chiriac.
Ulterior, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a întrebat ce legătură are votarea unor membri la Comisia de Vetting a procurorilor cu securitatea judecătorilor. „Sunt legi conexe. Consider că acest amendament poate fi depus la acest proiect de lege”, a răspuns Chiriac.
Proiectul a fost susținută doar de majoritatea parlamentară, acumulând 55 de voturi.
Menționăm că proiectul mai prevede că persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, precum și deteriorarea bunurilor, se va sancționa cu amendă de până la 75 000 de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de 3–5 ani. Variantele agravante prevăd pedepse de 5–8 ani sau de 7–12 ani. Totodată, Codul contravențional introduce ultragierea judecătorului, sancționată cu amendă de până la 3 000 de lei sau muncă neremunerată de până la 60 de ore. Dacă fapta e însoțită de amenințări, huliganism sau vătămare ușoară, sancțiunea poate ajunge la 4 500 de lei sau arest contravențional de până la 15 zile.
Opoziția va contesta
În timpul unui briefing de presă, au ieșit deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu; deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea; deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii; deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman; și deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin.
„În opinia tuturor fracțiunilor parlamentare, cu excepția PAS-ului, este o lege neconstituțională. Fracțiunile care sunt reprezentate la acest briefing vor înainta la Curtea Constituțională o contestație comună. (…) Pe lângă faptul că au diminuat numărul de voturi necesare pentru alegerea membrilor acestei comisii, au admis și o discriminare: pentru candidații înaintați de exterior va fi necesar deja 51 de voturi, iar pentru candidații înaintați din Republica Moldova se păstrează numărul de 61”, a declarat Chicu.
***
Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.
Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.
Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.
Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.
