Politică

Evacuarea civililor din Afganistan a fost reluată. Biden a explicat cine se face vinovat de situația creată

Stela Untila
| 17 august, 2021
09:42

Zborurile pentru evacuarea civililor au fost reluate în aeroportul din Kabul. În ajun, acestea au fost suspendate, din cauza numărului mare de persoane care au luat cu asalt pista, informează Reuters pe 17 august. Circa 640 de afgani au fost evacuați, duminică, din Kabul, cu un avion militar cargo american. Aceștia au fost transportați în Qatar, potrivit BBC. Între timp, președintele SUA Joe Biden a anunțat că Washingtonul va aloca suma de 500 mln de dolari pentru ajutorul refugiaților din această țară și a explicat „cine se face vinovat” de situația creată în Afganistan.

Zborurile militare pentru evacuarea diplomaților și civililor din Afganistan au fost reluate în dimineața de marți, după ce pistele de zbor au fost eliberate de cele câteva mii de persoane disperate să părăsească țara după ce aceasta a fost cucerită de talibani, informează Reuters cu trimitere la sursele agenției din cadrul structurilor de securitate din cadrul aeroportului din Kabul.

https://twitter.com/Reuters/status/1427497949739855883?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1427497949739855883%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Frussian%2Flive%2Fnews-58190463

Anterior, agenția a scris că SUA intenționează să evacueze din Kabul câte 5 000 de persoane pe zi. Duminică, un avion militar cargo de model C-17 a decolat în Qatar cu 640 de afgani la bord. Informația a fost publicată de portalul DefenceOne, luni seara. Jurnaliștii au publicat o fotografie din salonul aparatului de zbor. 640 de persoane este un număr mai mare decât cel considerat sigur pentru zbor, însă echipajul a luat decizia să decoleze, mai menționează jurnaliștii americani.

https://twitter.com/MarcusReports/status/1427363089834512384?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1427363089834512384%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Frussian%2Flive%2Fnews-58190463

Între timp, Marea Britanie a anunțat că, în timpul apropiat, va trimite la Kabul 200 de militari, pentru a ajuta la evacuarea persoanelor dornice să părăsească Afganistanul. Astfel, în total, 900 de soldați britanici vor participa la paza aeroportului din oraș.

Președintele SUA Joe Biden a susținut o adresare televizată cu privire la situația din Afganistan. La capitolul „cine este vinovat de situația creată?” acesta a menționat că Washingtonul a oferit un sprijin militar și financiar „enorm”, însă guvernul de la Kabul și președintele Ashraf Ghani nu ar fi reușit să gestioneze corespunzător resursele. De asemenea, Biden a dat de înțeles că o parte din vină o au chiar afganii, care au refuzat să lupte cu talibanii, dar și ex-președintele american Donald Trump, ai cărui reprezentanți au ajuns la un acord cu talibanii cu privire la retragerea parțială a trupelor americane.

La întrebarea de ce SUA nu a acționat suficient de rapid pentru evacuarea afganilor care riscă să plătească cu viața pentru că au colaborat cu americanii, Biden a numit două motive: „Afganii nu voiau să plece mai devreme”, a început acesta.

Potrivit lui Biden, al doilea motiv este faptul că funcționarii afgani nu voiau să provoace o criză de proporții, dacă ar fi permis demararea unei evacuări de amploare.

De asemenea, Biden a amintit de acordul ex-președintelui SUA Donald Trump cu talibanii, potrivit căruia, numărul militarilor americani din Afganistan a fost redus de la 15,5 mii la 2500.

„Pe plan militar, talibanii sunt la nivelul cel mai puternic din 2001”, a spus Biden.

Totodată, Casa Albă a anunțat că va aloca 500 mln de dolari pentru ajutorul refugiaților afgani.

***

Amintim că, în prezent, în Afganistan se află și șase moldoveni, membri ai unui echipaj de zbor. Potrivit Autorității Aeronautice Civile, aceștia sunt cazați într-un camping împreună cu reprezentanții Programului Mondial Alimentar al ONU, de către care au fost contractați. La moment, echipajul nu are acces la elicopter.

„În contextul stabilirii acțiunilor ulterioare, compania aeriană este în strânsă coordonare atât cu membrii echipajului, cărora le este asigurată hrana, cazarea și securitatea cât și cu reprezentanții ONU (World Food Programme WFP cu sediul la Roma). În vederea actualizării informației și a deciziilor întreprinse împreună cu reprezentanții ONU, compania aeriană va informa constant Autoritatea Aeronautică Civilă și organele abilitate a Republicii Moldova”, se arată într-o declarație de presă.

biden, афганистан

Știri similare

Război în Ucraina

Trump îi acuză pe Zelenski și Biden pentru războiul din Ucraina: „Au permis această mascaradă”

Viață

36 de ani de la sfârșitul războiului din Afganistan. Grosu a participat la ceremonia de comemorare a celor căzuți, iar Sandu a publicat un mesaj

Justiție

Standarde duble în vetting? De ce banii găsiți în beci au fost acceptați, iar veniturile din Rusia – nu (ANALIZĂ)

Alexandr Nugmanov
| 5 iunie, 2026
12:32

Verificarea controversată a eticii profesionale și a integrității (vetting) procurorului general Alexandru Machidon a ridicat în spațiul public întrebări cu privire la consecvența deciziilor Comisiei de evaluare. NewsMaker a analizat cazuri similare privind „moștenirile și cadourile de la părinți” primite de procurori și prezintă deciziile adoptate de Comisie în aceste situații.

Au trecut cu succes evaluarea

În luna mai, noul procuror general a trecut cu succes evaluarea, în pofida unei situații controversate privind proveniența banilor utilizați pentru cumpărarea unui apartament. Potrivit lui Machidon, el și sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal.

Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului. Au fost luate în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin „contabilitate neoficială”, precum și veniturile tatălui, care a muncit timp de nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție, Mihail Ivanov. Acesta a indicat că a primit de la părinți bani pentru achitarea unei rate aferente cumpărării unui apartament și pentru organizarea nunții – în total puțin peste 18.000 de euro. Totuși, Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont și de cheltuielile lor de consum.

Ivanov a explicat că părinții săi aveau venituri neoficiale acumulate de-a lungul multor ani. Tatăl său activa în domeniul construcțiilor, obținând în paralel venituri neoficiale din întocmirea devizelor de cheltuieli. De asemenea, și mama sa avea venituri neoficiale. Comisia a considerat aceste argumente întemeiate.

Este important de menționat că Comisia a efectuat și o analiză a diferenței dintre veniturile și cheltuielile familiei procurorului. Aceasta a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei, fapt care a permis Comisiei să concluzioneze că procurorul corespunde criteriilor de integritate financiară.

Au picat evaluarea

Cazul procurorului Victor Cozacu este similar cu cele două precedente, însă Comisia a concluzionat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Potrivit raportului, în 2019, procurorul a cumpărat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați la un preț egal cu valoarea cadastrală a locuinței – 402 mii de lei. În cadrul evaluării, el a explicat că o parte din această sumă a fost acoperită printr-un împrumut pe termen scurt, acordat în numerar de părinți, în valoare de 23.000 de euro. Ca sursă a acestor bani, el a indicat munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani.

Pentru a confirma veniturile tatălui, Cozacu a prezentat declarații ale acestuia, ale colegilor săi de muncă și chiar ale angajatorului din Rusia. Cu toate acestea, Comisia, care în cele două cazuri anterioare a acceptat argumentele procurorilor, a aplicat în cazul lui Cozacu un standard de probare mai strict. Aceasta a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Un alt procuror, Andrei Balan, a declarat că a primit de la părinți, în anul 2010, suma de 20.000 de euro. Acesta a susținut că banii proveneau din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Totuși, Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont de cheltuielile lor de trai. În urma evaluării, Comisia a constatat că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective ale acesteia, iar diferența constatată a depășit semnificativ limita admisă.

De menționat că Comisia l-a evaluat pe procuror de două ori. Prima dată, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul Comisiei și l-a trimis spre reexaminare. Deși nici a doua oară Comisia nu și-a schimbat concluziile, CSP a decis să respingă și cel de-al doilea raport și să constate că Balan corespunde criteriilor de integritate financiară. În cazul său, membrul CSP Sergiu Caraman a formulat chiar o opinie separată, în care a criticat decizia colegilor săi și argumentele procurorului.

CSP se poziționează aproape întotdeauna de partea procurorilor

Situația lui Balan a provocat critici, deoarece CSP a respins de două ori raportul Comisiei de vetting, care constatase că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Este de menționat că, potrivit legii privind vettingul, CSP poate într-adevăr să respingă pentru a doua oară raportul Comisiei și să adopte propria decizie.

În aceeași ședință, din 26 mai, CSP a examinat rezultatele reevaluării unui alt procuror, Vasile Plevan. Acesta a picat de două ori evaluarea, însă CSP, în loc să confirme eșecul sau să respingă al doilea raport al Comisiei, a decis să amâne adoptarea unei hotărâri pentru a colecta informații suplimentare. Totodată, ședința CSP în acest caz s-a desfășurat cu ușile închise.

Problema este că legea nu prevede pentru CSP posibilitatea de a amâna adoptarea unei decizii privind raportul repetat al Comisiei de vetting pentru încă 30 de zile. După ce raportul de reevaluare este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, instituția are la dispoziție un termen legal de 30 de zile pentru a finaliza procedura.

Dacă sunt analizate deciziile CSP privind rezultatele evaluărilor efectuate de Comisia de vetting, se poate observa că, în cazurile în care Comisia constată necorespunderea criteriilor de integritate financiară sau profesională, CSP oferă aproape întotdeauna procurorilor o a doua șansă și solicită efectuarea unei reevaluări.

Astfel de decizii ale Consiliului, conform criticilor, transformă concluziile Comisiei de vetting într-o simplă formalitate.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!