Vasile Tarlev

Ex-premierul Tarlev, prima reacție la zvonurile privind posibila interdicție în spațiul Schengen: „Mă miră tăcerea autorităților”

Fostul premier Vasile Tarlev a venit cu o primă reacție publică, după ce în presă au apărut informații precum că ar avea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Într-o postare pe rețelele de socializare, liderul Partidului „Viitorul Moldovei” a acuzat autoritățile din România și R. Moldova de „tăcere”, calificând situația drept o posibilă „provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales în preajma alegerilor”. Tarlev precizează că nu a primit nicio notificare oficială despre presupusa interdicție.

Comentarea zvonurilor este o ocupație nerecunoscătoare, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă nume complete, iar la Chișinău domnește o tăcere mormântală. Dacă este vorba despre «securitate națională», societatea trebuie să știe exact cine anume și pentru ce motive este vizat. Iar dacă nu există detalii concrete, înseamnă că este o provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales înainte de alegeri”, a declarat Tarlev.

El s-a arătat surprins de lipsa de reacție a autorităților din Republica Moldova, în condițiile în care, spune el, ar fi vorba despre o „ingerință în treburile interne ale țării”.

Mă miră tăcerea autorităților: nu există nicio declarație oficială, nicio încercare de a clarifica situația. Și totuși, este vorba despre o intervenție directă în treburile interne ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovenești sunt obligate să apere suveranitatea țării, să manifeste interes, respect și să-și protejeze cetățenii”, a menționat el.

Tarlev susține că nu a fost informat oficial despre vreo interdicție.

Declar oficial: nici eu, nici echipa noastră nu am primit vreo notificare. Noi ne desfășurăm activitatea în mod deschis în Republica Moldova. Astăzi este un zvon. Mâine va deveni un instrument de presiune. Iar poimâine — o anumită tehnologie”, a adăugat Tarlev.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban.

Ceban consideră că interdicția ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. În presa din Moldova și România au apărut informații precum că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și ex-premierul Vasile Tarlev.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale.

Cine este Vasile Tarlev și ce legături are cu Ilan Șor și Kremlinul

Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în 2001 și reconfirmat în funcție în 2005. Și-a dat demisia în 2008, invocând necesitatea formării unui nou guvern. Ulterior, a condus Uniunea Centristă din Moldova, iar mai târziu a devenit co-președinte al Partidului „Renaștere”.

În 2024, Tarlev a fondat Partidul „Viitorul Moldovei”, devenind președintele acestei formațiuni. În același ani a candidat la funcția de președinte al țării. În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților la evenimentele electorale ale lui Tarlev.

Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.

Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al unei organizații internaționale, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: