Ex-procurorul Adriana Bețișor, care a instrumentat dosarul Filat, ar putea deveni avocat. Judecătorii obligă Uniunea Avocaților să o accepte

Adriana Bețișor, ex-procurorul care a instrumentat dosarul în privința fostului prim-ministru, Vlad Filat, ar putea deveni avocat. Se întâmplă după ce Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a emis o hotărâre prin care obligă Uniunea Avocaților din Republica Moldova să o admită în profesie pe fosta procuroare.

Pe 19 mai, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis cererea de chemare în judecată depusă de Adriana Bețișor către Uniunea Avocaților cu privire la obligarea autorității publice de a emite act administrativ individual favorabil.

„Se obligă Uniunea Avocaților din Republica Moldova prin intermediul Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat de a emite în privinţa lui Bețișor Adriana act administrativ individual favorabil, şi anume – hotărâre de admitere în profesia de avocat cu eliberarea licenţei de exercitare a profesiei de avocat”, se arată în hotărârea judecătorească.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 15 zile.

 

Adriana Bețișor este cunoscută prin faptul că având un stagiu relativ mic de activitate în calitate de procuror, a primit în gestiune dosare de rezonanță, inclusiv din cele despre „furtul miliardului”. În anul 2012, ea a condus un grup de procurori care au efectuat percheziții în companiile lui Veaceslav Platon. În anul 2013, a gestionat dosarul lui Leonid Volneanschi, proprietarul centrului comercial Elat, care a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari. Omul de afaceri și avocații acestuia susțineau că dosarul a fost fabricat, iar dovezile – falsificate. În prezent, dosarul penal se află la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

La fel, Bețișor a condus la Procuratura Anticorupție un grup care s-a ocupat de investigarea furtului miliardului. Aceasta a gestionat unul dintre dosarele penale ale lui Ilan Șor, precum și cazul firmei Caravita și a lui Ion Rusu, rudă cu ex-premierul Vladimir Filat. Bețișor a gestionat și dosarul lui Vladimir Filat care, în consecință, a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Ambele procese – împotriva lui Rusu și împotriva lui Filat – s-au desfășurat cu ușile închise, iar avocații indicau asupra caracterului inechitabil al urmăririi penale și al procesului de judecată.

În septembrie 2021, Procuratura a anunțat că Bețișor Adriana Bețișor, fosta șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție (PA) va compărea pe banca acuzaților pentru trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției. Faptele infracționale ar fi fost comise în anul 2018, atunci când Adriana Bețișor, activând în calitate de procuror, ar fi pretins de la un condamnat 50 mii euro. Ea s-a declarat nevinovată și a respins acuzațiile care i se aduc.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: