Andrei Mardari / NewsMaker

Exclusiv: Condamnările la CtEDO au costat Moldova peste 23 milioane de euro. Top zece cele mai scumpe cauze (DOC)⚡️⚡️⚡️

Republica Moldova a achitat peste 23,4 milioane de euro cu titlu de despăgubiri în urma hotărârilor pronunțate de CtEDO, de la aderarea țării la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în 1997, și până la sfârșitul anului 2025. Datele au fost prezentate de Ministerul Justiției, într-un răspuns oferit NewsMaker.

Potrivit răspunsului, semnat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, până la 31 decembrie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), a pronunțat 664 de hotărâri în cauze privind Republica Moldova. În 576 dintre acestea, Înalta Curte a constatat cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului sau a protocoalelor sale adiționale.

Suma totală stabilită cu titlu de despăgubiri – inclusiv în cadrul acordurilor de soluționare amiabilă și al declarațiilor unilaterale – se ridică la 23.402.498,5 euro. Ministerul Justiției precizează că, până la sfârșitul anului 2025, întreaga sumă a fost achitată.

Cele mai frecvente încălcări constatate de CtEDO în cauzele împotriva Republicii Moldova au vizat dreptul la un proces echitabil, inclusiv durata excesivă a procedurilor și neexecutarea hotărârilor judecătorești, interzicerea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante, dreptul la libertate și siguranță, protecția proprietății și dreptul la un recurs efectiv.

Top 10 cele mai scumpe condamnări

Cea mai mare despăgubire – 7.268.700 de euro – a fost stabilită în cauza „Dacia S.R.L. c. Moldovei” (2009).

Pe locul al doilea se află cauza „Unistar Ventures GmbH c. Moldovei” (2008), în care Republica Moldova a fost obligată să achite 6.712.855 de euro.

Urmează cauza „Ojog și alții c. Moldovei”, soluționată în 2020, pentru care statul a fost obligat să achite 3.635.000 de euro.

În același clasament se regăsesc cauza „Oferta Plus S.R.L. c. Moldovei” (2008), cu despăgubiri de 2.535.104 euro, și cauza „Fabrica de zahăr din Ghindești S.A. c. Moldovei” (2021), în care CtEDO a acordat 2.000.000 de euro cu titlu de prejudiciu material.

Pentru celelalte cinci cauze incluse în clasament, Republica Moldova a achitat despăgubiri cuprinse între aproximativ 219.000 și 520.000 de euro.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Năsui, despre economia R. Moldova: „Va exploda în momentul în care intrați în UE”

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, a descris economia Republicii Moldova drept una „cu mult potențial”, care „va exploda” în momentul în care țara va intra în Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute la ediția din 3 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

În timpul emisiunii, Claudiu Năsui a declarat că Republica Moldova este mai avansată decât România în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește digitalizarea. „Dezavantajul mare al Republicii Moldova față de România e că nu e parte din Uniunea Europeană și lucrul acesta are consecințe și se vede”, a adăugat ministrul.

Solicitat să comunice ce știe despre economia Republicii Moldova într-o singură frază, Năsui a spus: „O economie cu mult potențial și care va exploda în momentul în care intrați în Uniunea Europeană”.

„Direcția trebuie să fie aceasta – de a reduce risipa și de transparentiza lucrurile. Aici, cred că Republica Moldova are un potențial economic imens. (…) În momentul în care toate țările din Europa de Est când au intrat în Uniunea Europeană, dezvoltarea s-a văzut”, a comunicat Năsui. Întrebat unde vede risipa, noul ministru a spus: „Eu nu pot să mă pronunț pe tot, dar pe partea de Minister al Economiei, în cazul companiilor de stat nu poți să nu vezi pierderile. (…) Ele există și există de decenii”.

***

Amintim că, pe 28 august, Claudiu Năsui a depus jurământul de învestire în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Ceremonia a avut loc la Președinție, în prezența șefei statului, Maia Sandu, și a premierului, Vasile Tofan. Tot atunci a depus jurământul și Eugeniu Osmochescu – în funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Detalii AICI. În aceeași zi, Năsui a spus că vrea să facă din Republica Moldova „cea mai primitoare țară pentru antreprenoriat din lume”. Detalii AICI

Despre faptul că Osmochescu va prelua funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, iar Nasui, deputat USR în Parlamentul României, funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, premierul Vasile Tofan a anunțat pe 25 august. Detalii AICI. La scurt timp, Claudiu Nasui a declarat că a ales să răspundă invitației lui Vasile Tofan de a se alătura Guvernului Republicii Moldova și că acest pas presupune să renunțe la mandatul de deputat în Parlamentul României. În aceiași zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care i-a acordat lui Claudiu Năsui cetățenia Republicii Moldova.

Propunerea lui Claudiu Năsui pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova a generat un val de reacții în spațiul public. Detalii AICI. Premierul Vasile Tofan a comentat și reacțiile apărute, inclusiv întrebările de ce pentru funcție nu a fost ales un cetățean din Republica Moldova. Oficialul a spus că autorităților le este dificil să găsească persoane dispuse să ocupe funcții importante în stat, inclusiv cele de ministru sau șef de agenție. Potrivit premierului, la concursurile organizate pentru astfel de poziții nu sunt depuse multe candidaturi. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: