Facebook/Igor Dodon

„Exprim reticența în raport cu intenția președintelui”. Grecianîi s-a adresat CC, privind dizolvarea parlamentului

Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi a adresat, pe 9 aprilie, Curții Constituționale a Republicii Moldova un demers prin care solicită interpelarea avizului amicus curiae al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei în privința Sesizării cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.

În document se menționează:

”Democrația și regimul democratic se caracterizează prin anumite trăsături esențiale, iar fundamentul acesteia este pluralismul politic și principiul majorității. În aceste condiții, exprim reticența în raport cu intenția Președintelui Republicii Moldova de a iniția procedura dizolvării Parlamentului, manifestată prin Sesizarea nr. 71 f din 29 martie 2021 cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.

În contextul enunțat, dat fiind impactul major al speței atât pentru societate, cât și pentru statul de drept, în vederea obținerii unei opinii echidistante, de înaltă calificare în chestiuni constituționale, marcată prestigios de lipsa emoțiilor politice, consider eminamente necesar și Vă solicit respectuos interpelarea avizului amicus curiae al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei în privința subiectului relatat în Sesizarea nr.71 f/2021.

Remarc faptul că, în situații reprobabile, Republica Moldova a apelat la înalta expertiză a Comisiei pentru obținerea avizelor amicus curiae asupra unor chestiuni de drept constituțional comparat și internațional, în special subliniez Opiniile nr.954 din 24 iunie 2019, și nr.886 din 19 iunie 2017.

Finalmente, exprim apelul spre edificarea unui stat de drept, în spiritul unui proces, a unei opere comune a autorităților publice centrale, a puterii locale autonome și a fiecărui cetățean în parte. Or, numai prin manifestarea unei voințe adevărate de a trăi într-un stat de drept acesta va exista și va putea fi considerat ca atare”.

***

Amintim că pe 29 martie, președinta Maia Sandu a sesizat Curtea Constituțională, pentru constatarea circumstanțelor de dizolvare a parlamentului. Aceasta a invocat articolul 85 din Constituție, potrivit căruia, șeful statului poate dizolva parlamentul în contextul expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a două solicitări de învestitură a guvernului.

Curtea Constituțională (CC) va examina pe 15 aprilie sesizarea președintei Maia Sandu

Pe 30 martie, socialiștii au depus la Curtea Constituțională propria sesizare, privind „inexistența circumstanțelor de dizolvare a parlamentului”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova Fruct

Moldova exportă mai mult. Ce se ascunde în spatele cifrelor optimiste? (ANALIZĂ)

În august, pe fondul creșterii continue a deficitului comercial al Moldovei, exportul de mărfuri a crescut considerabil, iar ritmul scăderii acestuia de la începutul anului s-a redus. NewsMaker explică cu ce și cum a făcut comerț Moldova în acest an și de ce experții numesc saltul exporturilor din august „necalitativ”.

Ce se întâmplă cu comerțul extern al Republicii Moldova?

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în august anul acesta exportul din Moldova a crescut cu 22% comparativ cu august anul trecut, atingând 332,6 milioane de dolari. În același timp, opt luni ale anului (ianuarie–august), exportul s-a redus cu 2,45% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 și a constituit 2,28 miliarde de dolari.

Importul de mărfuri în ianuarie–august anul acesta a crescut comparativ cu anul trecut cu 18,3%: de la 5,8 miliarde la 6,9 miliarde de dolari. Deficitul balanței comerciale, astfel, s-a mărit într-un an (din august 2024 până în august 2025) aproape cu o treime — de la 3,5 miliarde la 4,6 miliarde de dolari.

Ponderea principală a exporturilor (67,54%) revine țărilor Uniunii Europene, ceea ce constituie 1,54 miliarde de dolari (cu 0,23% mai mult decât anul trecut), ponderea CSI a constituit 6,29%. Dacă vorbim despre țări, cel mai mult Moldova exportă în România — 29,6% din exportul total, în Italia și Turcia — câte 9,4%, în Cehia — 8,6%, în Ucraina — 7,9%. Ponderea Germaniei constituie 3,6%, a Rusiei — 3,1%, iar a Bulgariei — 3%.

În structura exporturilor, conform rezultatelor pentru primele opt luni ale anului, lideri sunt următoarele mărfuri: mașini și aparate electrice și părțile acestora — 16%, semințe și fructe oleaginoase — 14%, legume și fructe — 10,2%, cereale și produse din cereale — 8,9%, îmbrăcăminte și accesorii — 8,5%, băuturi alcoolice și nealcoolice — 6,4%, mobilă și componentele acesteia — 3,7%, articole din substanțe minerale nemetalice — 3,0%, petrol, produse petroliere și produse similare — 2,2%.

Cel mai mult, în opt luni, a scăzut exportul de grăsimi și uleiuri vegetale (–64,6%), petrol și produse petroliere (–43,9%) și cereale și produse din cereale (–16,6%). În același timp, a crescut exportul de semințe și fructe oleaginoase — de 1,7 ori (până la 320 milioane de dolari), de minereuri metalice și deșeuri de metale — cu 43,4%, precum și de instrumente și aparate profesionale, științifice și de măsurare și control — cu 31,1%, și de produse metalice prelucrate — cu 23,6%.

În statistica recentă a exporturilor și importurilor este interesant faptul că în august s-a înregistrat o creștere semnificativă a exportului după o scădere considerabilă la începutul anului. Astfel, în ianuarie–februarie anul acesta, exportul a scăzut cu 14,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut; în ianuarie–aprilie — cu 11,3%; în ianuarie–iunie — cu 0,1%; în ianuarie–iulie — cu 5,7%; iar în ianuarie–august — cu 2,45%. Astfel, se poate spune că ritmul de scădere al exporturilor s-a încetinit.

Ce este în neregulă?

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a declarat pentru NewsMaker că, în pofida creșterii semnificative a exporturilor în luna august, aceasta a fost una „necalitativă”. „În august, exportul a crescut cu 60 de milioane de dolari, dar cea mai mare parte a acestei creșteri este reprezentată de floarea-soarelui și cereale. Am avut o recoltă bună, și în loc să o transformăm în ulei de floarea-soarelui, am exportat semințe”, a explicat Ioniță.

Dintre aspectele pozitive, expertul menționează creșterea exporturilor de îmbrăcăminte din Republica Moldova. Potrivit lui, în pofida scăderii semnificative de la începutul anului, exporturile ar putea înregistra, până la sfârșitul lui 2025, o creștere comparativ cu anul 2024, când acestea au însumat 2,7 miliarde de dolari. Totuși, a precizat el, volumul exporturilor nu va atinge nivelul record din 2022 — de 4,3 miliarde de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: