Александра Батанова/NewsMaker

Expulzarea pedagogilor turci: Consiliul Europei cere explicații de la Guvernul Moldovei

Cauza cetățenilor turci rămâne sub supravegherea avansată a Consiliului Europei. În perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a verificat măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării cauzei „Ozdil și alții”, informează Promo-LEX pe 13 decembrie. Oficialii europeni au solicitat Moldovei să implementeze mai multe măsuri.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a solicitat Republicii Moldova să implementeze mai multe măsuri, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că reținerea și „îndepărtarea” cetățenilor turci de pe teritoriul Moldovei a fost contrară art. 5 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturile Omului. Moldova a încălcat toate garanţiile legale oferite de dreptul internațional și național când a „îndepărtat” reclamanții.

La 12 octombrie 2021, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Asociația Promo-LEX au transmis a treia comunicare către Comitetul de Miniștri privind impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea executării cauzei date. Majoritatea recomăndărilor organizațiilor au fost enunțate de către Comitetul de Miniștri.

Prin decizia sa, Comitetul de Miniștri a solicitat Guvernului Republicii Moldova următoarele:

  • să explice care au fost raționamentele instanțelor de judecată la respingerea apelurilor formulate de reclamanți și rudele reclamanților împotriva deciziei Biroului Migrație și Azil de a nu admite cererile lor de azil;
  • să informeze dacă reclamanților li s-au adus la cunoștință motivele sumare pentru care au fost declarate persoane indezirabile, în conformitate cu regulile stabilite prin hotărârea Curții Constituționale din 13 noiembrie 2020;
  • să obțină informații detaliate de la autoritățile turce despre situația actuală a reclamanților în Turcia, inclusiv cu privire la rezultatul procedurilor judiciare, vizitele familiilor lor și posibilitatea transferului lor în Republica Moldova (în baza Convenției Consiliului Europei privind transferul persoanelor condamnate);
  • să depună eforturi serioase pentru a investiga pe deplin și transparent, implicarea posibilă a oricărui actor public de nivel înalt la „îndepărtarea” reclamanților, dar și să explice dacă amenda aplicată ca sancțiune fostului șef al Serviciul de Informații și Securitate (SIS) are un caracter adecvat, precum și cu privire la rezultatul procedurii de apel contra acestuia;
  • să fie executată hotărârea Curții Constituționale din 13 noiembrie 2020 prin care au fost declarate neconstituționale mai multe dispoziții legate de expulzarea străinilor din motive de securitate națională;
  • să clarifice mecanismul parlamentar existent de supraveghere a acțiunilor și competențelor SIS;

Următoarea sesiune de verificare a executării cauzei Ozdil și alții este preconizată în iunie 2022.

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii Serviciului Informații și Securitate (SIS) au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Mai târziu, fără nicio acuzație sau vreun proces, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde s-au ales cu mai mulți ani de închisoare, acuzați de legături cu Fethullah Gülen, predicator islamic, care trăiește în SUA și pe care Instanbul îl consideră organizator al tentativei de lovitură de stat din Turcia în anul 2016.

Toți colaboratorii liceelor turce au solicitat azil în Moldova și puteau fi expulzați din țară doar prin decizie de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți aveau aici familii. În plus, profesorii turci expulzați din țara noastră riscau în Turcia tortură și persecuții politice.

Mai multe detalii despre acest caz citiți în materialul NM „Plahotniuc a plecat, dar cauza sa este vie”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: