Facebook.com

Fabrica de brânzeturi din Cahul a ajuns în faliment şi va fi lichidată

După câteva luni de insolvenţă şi eforturi ale proprietarului de a salva întreprinderea, Fabrica de Brînzeturi din Cahul SA va fi dizolvată, a decis instanţa de insolvabilitate. Potrivit deciziei instanţei, lichidatorul desemnat a fost obligat să valorifice şi să lichdeze masa debitoare a întreprinderii insolvabile, transmite Mold-street.com.

Fabrica nu mai funcţionează

Întreprinderea controlată de Consiliul raional Cahul, care deţine 82,5% din capital a ajuns într-o situaţie economică dificilă şi din 2020, practic şi-a oprit activitatea, după ce a înregistrat pierderi doi ani la rând.

De exemplu în 2020 veniturile întreprinderii de abia ajungeau la cinci milioane lei, în timp ce pierderile urcau la 4,3 milioane lei.

În vara anului 2020, Nicolae Olteanu, administratorul Fabricii, anunţa că angajații nu au primit salariul din luna ianuare, din cauză că conturile întreprinderii sunt blocate.

„Din suma totală de peste 5 milioane lei a datoriilor care le deține fabrica: 2.848.000 lei este datoria fabricii față de furnizorii de lapte, 720.000 lei – datoria față de utilităţi (apă, gaz, energie electrică), 491.000 lei – furnizorilor materialelor de producere, 282.000 lei – fondul social, 191.000 lei – datorii la impozite, 600.000 lei – datorii față de angajați (salarii).

Am oferit salarii după posibilitate, poate mai strigent, poate nu la timp, dar am oferit după posibilități”, declara Nicolae Olteanu.

Totodată, directorul fabricii menționa că pentru a porni activitatea fabricii, sunt necesari 3,5 milioane lei, dintre care și plata furnizorilor de lapte.

Rapoarte financiare desenate până în 2019

În acelaşi timp Sergiu Rența, preşedintele de atunci a raionului Cahul, sugera că până în 2019, rapoartele financiare ale întreprinderii „se desenau frumos, pentru a ieși curat să nu arate că duce spre faliment fabrica”, iar după schimbarea conducerii raionului s-a descoperit gaura de la Fabrică.

„Până acum încercau să acopere toate datoriile, chiar și cei de la Direcția finanțe a consiliul raional erau cu părerea de a închide fabrica”, susţinea Sergiu Rența.

În cadrul ședinței din 17 septembrie 2020, Consiliul raional a decis alocarea din bugetul raional a două milioane de lei pentru stiingerea datoriilor întreprinderii.

Totodată Consiliul Raional Саhul a emis și o scrisoare de garanție de 1,5 milioane lei pentru împrumut în folosul dezvoltării fabricii.

Aceasta a amânat pe o perioadă închiderea fabricii. Peste jumătate de an, Consiliul raional constata faptul imposibilităţii tеmроrаrе de continuare а activităţii fabricii şi trimitea în şomaj tehnic angajaţii cu asigurarea a 50% din salariul de bază pentru o perioadă de patru luni.

Dar aceasta nu a salvat întreprinderea care şi acum are datorii de peste 1,5 milioane lei doar faţă de bugetul de stat şi cel local. Cât datorii are faţă de restul creditorilor nu este clar.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: