Facebook.com

Fabrica de brânzeturi din Cahul a ajuns în faliment şi va fi lichidată

După câteva luni de insolvenţă şi eforturi ale proprietarului de a salva întreprinderea, Fabrica de Brînzeturi din Cahul SA va fi dizolvată, a decis instanţa de insolvabilitate. Potrivit deciziei instanţei, lichidatorul desemnat a fost obligat să valorifice şi să lichdeze masa debitoare a întreprinderii insolvabile, transmite Mold-street.com.

Fabrica nu mai funcţionează

Întreprinderea controlată de Consiliul raional Cahul, care deţine 82,5% din capital a ajuns într-o situaţie economică dificilă şi din 2020, practic şi-a oprit activitatea, după ce a înregistrat pierderi doi ani la rând.

De exemplu în 2020 veniturile întreprinderii de abia ajungeau la cinci milioane lei, în timp ce pierderile urcau la 4,3 milioane lei.

În vara anului 2020, Nicolae Olteanu, administratorul Fabricii, anunţa că angajații nu au primit salariul din luna ianuare, din cauză că conturile întreprinderii sunt blocate.

„Din suma totală de peste 5 milioane lei a datoriilor care le deține fabrica: 2.848.000 lei este datoria fabricii față de furnizorii de lapte, 720.000 lei – datoria față de utilităţi (apă, gaz, energie electrică), 491.000 lei – furnizorilor materialelor de producere, 282.000 lei – fondul social, 191.000 lei – datorii la impozite, 600.000 lei – datorii față de angajați (salarii).

Am oferit salarii după posibilitate, poate mai strigent, poate nu la timp, dar am oferit după posibilități”, declara Nicolae Olteanu.

Totodată, directorul fabricii menționa că pentru a porni activitatea fabricii, sunt necesari 3,5 milioane lei, dintre care și plata furnizorilor de lapte.

Rapoarte financiare desenate până în 2019

În acelaşi timp Sergiu Rența, preşedintele de atunci a raionului Cahul, sugera că până în 2019, rapoartele financiare ale întreprinderii „se desenau frumos, pentru a ieși curat să nu arate că duce spre faliment fabrica”, iar după schimbarea conducerii raionului s-a descoperit gaura de la Fabrică.

„Până acum încercau să acopere toate datoriile, chiar și cei de la Direcția finanțe a consiliul raional erau cu părerea de a închide fabrica”, susţinea Sergiu Rența.

În cadrul ședinței din 17 septembrie 2020, Consiliul raional a decis alocarea din bugetul raional a două milioane de lei pentru stiingerea datoriilor întreprinderii.

Totodată Consiliul Raional Саhul a emis și o scrisoare de garanție de 1,5 milioane lei pentru împrumut în folosul dezvoltării fabricii.

Aceasta a amânat pe o perioadă închiderea fabricii. Peste jumătate de an, Consiliul raional constata faptul imposibilităţii tеmроrаrе de continuare а activităţii fabricii şi trimitea în şomaj tehnic angajaţii cu asigurarea a 50% din salariul de bază pentru o perioadă de patru luni.

Dar aceasta nu a salvat întreprinderea care şi acum are datorii de peste 1,5 milioane lei doar faţă de bugetul de stat şi cel local. Cât datorii are faţă de restul creditorilor nu este clar.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: