Imagine simbol/nordnews.md

Facturi la gaz mai mari decât consumul real: ANRE și Ministerul Energiei explică de ce

Mai multe persoane din R. Moldova s-au plâns că au primit facturi la gaz majorate, care nu reflectă consumul real. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a confirmat că au fost semnalate asemenea cazuri. Directorul general al ANRE, Alexei Taran, a precizat că acest lucru se întâmplă deoarece operatorii nu au acces la contor și nu pot vedea exact consumul. Potrivit lui Taran, regulamentul permite includerea unei sume estimative pentru maximum trei luni, iar ulterior, când contorul este verificat, suma se corectează integral.

Un consumator al Energocom s-a plâns pe online că a folosit căldura autonomă timp de câteva ore, seara, și a primit o factură de 1 800 de lei. Până acum, el a menționat că plătea cel mult 300–400 de lei. Ulterior, mai mulți consumatori au raportat probleme similare la postarea acestuia.

Pe 18 noiembrie, NewsMaker l-a întrebat pe ministrul Energiei, Dorin Junghietu, dacă este la curent cu situația, cât de extinsă este și care sunt motivele acesteia. Oficialul a confirmat că au fost semnalate asemenea cazuri. Potrivit lui Junghietu, „trebuie să ținem cont de faptul că este o perioadă tranzitorie, o trecere de la un operator la altul”. „Respectiv, Energocom efectuează lucrări în privința corecției. (…) Nimeni nu intenționează să lase aceasta fără atenție”, a mai spus ministrul cu privire la problema semnalată.

Pe de altă parte, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a explicat în ce situații, conform regulamentului, operatorii sistemului de distribuție pot include în factură o „sumă estimativă”. „Furnizorul poate estima cantitățile volumelor consumate în baza consumului istoric din anul precedent. Astfel, dacă operatorii sistemului de distribuție nu au acces la contorul punctului de consum în fiecare lună, ca să poată vedea exact consumul, se permite conform regulamentului pe o perioadă de nu mai mult de trei luni includerea unei sume estimative. Ulterior, la momentul în care se verifică acest contor se corectează toată suma”, a spus el.

Potrivit lui Taran, „așa a fost întotdeauna”. „Mulți consumatori, de exemplu, cei care au avut probleme, sunt cei care au scăzut consumul sau l-au crescut. (…) Din acest motiv au fost diferențele. Altfel, aceste consumuri sunt estimate în baza istorică. Toate se corectează în momentul în care vine reprezentantul operatorului sistemului de distribuție și verifică datele contorului”, a adăugat el.

Potrivit ministrului Energiei, Dorin Junghietu, este important ca, la primirea facturii, consumatorii să furnizeze responsabililor datele corecte „ca să dispară această neconcordanță”. „Una e când compania de distribuție are acces și poate să citească automat și alta e, de exemplu, unde trăiesc eu e la fel, compania nu are acces și eu singur pun datele în factură”, a spus oficialul.

***

În context, pe 12 noiembrie, reprezentanții „Chișinău-gaz” au declarat că, în cazul în care volumul facturat nu reflectă consumul real, consumatorii pot să comunice indicațiile EMG prin una dintre metodele disponibile: la numărul unic 1305 („Serviciul Contact-centru”); prin pagina web www.chisinaugaz.md, rubrica „Serviciul on-line de colectare a datelor”; prin aplicațiile mobile: „Energocom” (disponibilă pe Google Play și App Store).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Salariile de la ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate? Radu Marian: o măsură cu impact emoțional

Autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Declarațiile au fost făcute de deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, la ediția din 9 decembrie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Parlamentarul a precizat că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni. Precizările vin în contextul declarațiilor premierului, care a calificat drept exagerate salariile din câteva agenții.

În timpul emisiunii, Marian a fost întrebat la ce instituții se referea premierul atunci când vorbea despre necesitatea reducerii salariilor.

„Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizarea pentru instituțiile, nu companiile de stat, dar instituțiile publice, care sunt în afara bugetului de stat. Deci, entități ca CNPF, ANRCETI și așa mai departe, care nu primesc bani de la buget, dar încasează bani din anumite plăți regulatorii de la companii, de la mediul privat. Înțeleg cetățenii care spun că e un fel de inechitate socială faptul că sunt aceste salarii super mari, 1,5 milioane-1,7 milioane de lei pe an. Acum argumentul acestor instituții… norma internațională spune că aceste entități care reglementează sectoare foarte puternice – bănci, energie, petrol și așa mai departe – trebuie să aibă salarii similare sau măcar apropiate cu cele din industrie. Mă rog, așa a fost ideea când au fost create”, a răspuns parlamentarul.

Deputatul a mai spus că, în prezent, este analizat un proiect de lege în acest sens. „Vedem în care parametri punem aceste plafoane. Sperăm în cel mai scurt timp să anunțăm”, a adăugat Marian.

Întrebat dacă poate oferi lista entităților vizate, parlamentarul a declarat: „În principiu, ele sunt patru: BNM, ANRCETI, CNPF și ANRE. E cam pe aici. Probabil, la BNM nu o să intervenim pentru că există cumva niște aspecte de independență a băncii centrale, pe care cu siguranță nu putem să le abordăm. La restul deja există discuție”. La întrebarea care va fi plafonul la salarizare, deputatul a spus că „în mod normal se ia după salarii medii”. „5 salarii medii, 6 salarii medii, 7 salarii medii, cam asta ar fi ideea, sau în funcție de o sumă fixă, dar mai degrabă salarii medii”, a adăugat deputatul. La precizarea dacă plafonul ar putea fi 80 de mii de lei, Marian a răspuns: „Deja facem calculele și o să anunțăm”.

„Ca să fie clar, asta nu o să salveze… nu o să aducă reducerea deficitului. (…) E o măsură care cumva are un impact în sensul emoțional. (…) Această măsură, în momentul în care o să o aprobăm, o să poată să ne aducă economii de câteva milioane, două milioane, trei milioane, cinci milioane pe an posibil sau mai mult – hai să zicem zece milioane, dar nu o să abordeze sistemic faptul că noi avem deficitul de 21 de miliarde”, a conchis Radu Marian.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: