multimedia.parlament.md

Fără Oazu Nantoi, Vasile Șoimaru, Ina Coșeru… Lista deputaților PAS care nu au fost incluși la alegerile parlamentare noi

25 din cei 63 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aleși în urma scrutinului parlamentar din 2021, nu mai figurează pe lista formațiunii pentru alegerile din 28 septembrie.

Printre numele cunoscute care lipsesc din noua componență prezentată de PAS se regăsesc Oazu Nantoi, Marcela Nistor, Iulia Dascălu sau Ina Coșeru.

De pe listă au fost excluși și alți parlamentari activi în actuala legislatură, precum Ana Racu, Boris Marcoci, Petru Frunze sau Vasile Șoimaru.

Contactați, deputații Boris Marcoci și Oazu Nantoi au declarat pentru NM că decizia de a nu mai candida pentru un nou mandat le aparține. Ambii și-au exprimat susținerea pentru PAS.

„Am scris cerere să nu mai candidez deja, dar rămân în echipă și voi fi permanent în echipă”, a declarat Boris Marcoci.

„Din motive personale. Punct. Decizia îmi aparține. Poate o să candidez în Parlamentul Uniunii Europene după aderarea Republicii Moldova”, a declarat și Oazu Nantoi.

Deși nu se mai regăsește pe lista electorală a PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, și deputatul Vasile Șoimaru a anunțat public, pe rețelele sociale, că își menține sprijinul pentru partidul de guvernare. Șoimaru susține că decizia de a nu figura pe lista actuală a fost luată de bunăvoie și reflectă încrederea sa în parcursul european promovat de PAS.

„Am fost alături de PAS în ultimii patru ani, fără să fiu membru de partid, și voi rămâne cu PAS-ul. Voi continua să fiu un susținător activ, chiar mai implicat decât până acum, chiar dacă nu candidez”, a declarat parlamentarul.

În schimb, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană din actualul parlament, Ina Coșeru, a declarat pentru NM că nu a știut că va fi exclusă de pe lista PAS pentru alegerile din toamnă.

„Nu, nu am știut. Nu la inițiativa mea. A fost decizia partidului. Acum cred că liderii de partid trebuie să fie întrebați din ce cauză a fost luată această decizie”, a declarat Coșeru.

Întrebată dacă va mai susține PAS la alegerile din toamnă, după ce a fost exclusă din listă, Ina Coșeru a declarat: „Eu am lucrat pentru această echipă 9 ani, din 2016, din prima campanie. Da, sper să rămânem o echipă și lucrăm și mai departe împreună”.

Lista deputaților PAS, aleși în 2021, care nu se mai regăsesc pe lista PAS pentru parlamentarele din septembrie:

  1. Ina COȘERU
  2. Oleg BOTNARU
  3. Viorel BARDA
  4. Evghenia COJOCARI
  5. Mariana CUȘNIR
  6. Alina DANDARA
  7. Iulia DASCĂLU
  8. Petru FRUNZE
  9. Vitali GAVROUC
  10. Valentina GHEȚU
  11. Vitalie JACOT
  12. Mihail LEAHU
  13. Valentina MANIC
  14. Boris MARCOCI
  15. Oazu NANTOI
  16. Marcela NISTOR
  17. Vasile ȘOIMARU
  18. Ion ȘPAC
  19. Maria PANCU
  20. Nicolae PLĂMĂDEALĂ
  21. Ion POIA
  22. Boris POPA
  23. Ana RACU
  24. Ana SPEIANU
  25. Victor SPÎNU

Amintim că PAS a prezentat, pe 20 iulie, lista electorală cu care va candida la parlamentare. Primii pe listă figurează liderul formațiunii politice, președintele Parlamentului Igor Grosu. Acesta este urmat de premierul Dorin Recean și de vicepreședinta PAS și a actualului Legislativ, Doina Gherman.

Pe lista PAS se regăsesc, de asemenea, 36 de deputați din actualul parlament, inclusiv: Radu Marian, Lilian Carp, Vasile Grădinaru, Eugeniu Sinchevici sau Liliana Nicolaescu-Onofrei.

De asemenea, de pe lista PAS fac parte actuali miniștri, cum ar fi șefii de la Educației, Mediu, infrastructură și Agricultură, precum și consilierul prezidențial Adrian Băluțel, antreprenori, artiști, sportivi și aleși locali. Lista completă poate fi consultată AICI.

Reamintim că, ales cu 63 de mandate, PAS a deținut majoritatea în actualul legislativ, care și-a încheiat mandatul pe 11 iulie. În cei patru ani, doi deputați aleși pe listele formațiunii politice au fost excluși din formațiune. Este vorba despre Victoria Cazacu și Olesea Stamate, care și-au păstrat fotoliile în calitate de deputate neafiliate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: