Imagine simbol

Fată de 16 ani din Moldova, obligată să se prostitueze. Trei persoane, inclusiv administratorul unui hostel, condamnați

O adolescentă din sudul Republicii Moldova, care a plecat de acasă în urma unui conflict cu familia, a fost forțată să se prostitueze, fiind drogată pentru a asigura prestarea serviciilor sexuale. Cazul a avut loc în 2019, pe teritoriul municipiului Chișinău. Doi bărbați, printre care administratorului unui hostel din capitală, și o femeie, care au exploatat victima, au fost condamnați la câte 15 și, respectiv, 13 ani de închisoare. Informațiile au fost confirmate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) într-un comunicat din 10 februarie.

Potrivit PCCOCS, în 2019, adolescenta de 16 ani din Cantemir se afla în conflict cu familia sa și a recurs la o călătorie la Chișinău. Aceasta nu avea un loc de trai în capitală, iar tânăra condamnată, care avea atunci 20 de ani și a cunoscut-o pe Telegram printr-o cunoștință comună, a primit-o în apartamentele pe care le închiria. Inculpata presta servicii sexuale în locuințele respective.

După o perioadă, condamnata a amenințat adolescenta că o va alunga din apartament, în cazul în care nu-i va da bani. Astfel, victima a fost constrânsă să presteze și ea servicii sexuale, în baza anunțurilor publicate de tânăra condamnată pe platforma „999.md”.

În condițiile în care victima avea consimțământul viciat din cauza vârstei fragede de 16 ani, nu avea bani și era în conflict cu familia, aceasta era drogată cu „sare” și alcool pentru exploatare sexuală comercială. Zilnic, aceasta presta servicii sexuale de la 1 la 7 clienți, atât în apartament, cât și în alte locații. Toți banii, însă, îi dădea tinerei condamnate”, a menționat PCCOCS.

În schema de traficare, condamnatul care avea la acel moment 28 de ani a avut rol de transportator și responsabil de asigurarea contactului dintre clienți și adolescenta exploatată sexual. Însă, cei mai mulți clienți erau puși la dispoziție de către condamnatul care era administrator al unui hostel din municipiul Chișinău, cu vârsta de 39 de ani.

Schema de traficare a copilei a fost deconspirată de autorități, la puțin peste 40 de zile de la începerea exploatării sexuale comerciale, după ce un client venise în apartament pentru ca să i se presteze servicii sexuale, unde condamnata i-o prezentase pe adolescentă. Clientul, însă, a refuzat să beneficieze de prestarea serviciilor, așa cum observase vârsta fragedă a victimei și faptul că era drogată. Ulterior, acesta a denunțat autorităților cele văzute, iar cei trei au fost plasați în arest în 2019.

Adolescenta traficată a fost primită într-un Centru de plasament din Chișinău, unde a beneficiat de îngrijiri medicale și asistență psihologică.

În 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a trimis în judecată dosarul penal.

Prima instanță i-a condamnat pe cei doi bărbați la câte 15 ani de închisoare, iar tinerei i-a fost stabilită o pedeapsă de 13 ani de închisoare. Totodată, la solicitarea victimei, cei trei condamnați urmează să-i achite suma de 25 000 lei ca prejudiciu moral. Suplimentar pedepsei cu închisoarea de 15 și 13 ani, la solicitarea procurorilor PCCOCS, după ieșirea din închisoare, cei trei nu vor putea munci în domenii legate de copii timp trei ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: