парламент, вотум недоверия, протест, гросу, санду
Максим Андреев/NewsMaker

Scandalul MoldATSA: ce impact ar putea avea asupra PAS și a Maiei Sandu? ANALIZĂ

În partidul de guvernare PAS au început epurări de cadre pe fundalul scandalului izbucnit în jurul întreprinderii de stat MoldATSA. Verișoara președintei Maia Sandu a fost exclusă din partid, iar șefa statului a convocat în regim de urgență, pe 1 iulie, o conferință de presă, în cadrul căruia a cerut Guvernului, Serviciului Fiscal de Stat și Centrului Național Anticorupție să verifice toate întreprinderile de stat. Vor ajuta aceste măsuri partidul de guvernare să evite o criză de imagine și de ce scandalul MoldATSA a izbucnit tocmai în perioada în care PAS promova reforme dificile? Explicăm în continuare.

Scandalul MoldATSA zguduie PAS

Întreprinderea de stat MoldATSA (responsabilă de serviciile de navigație aeriană, gestionarea traficului aerian și administrarea spațiului aerian) a ajuns în centrul unui scandal după publicarea unor investigații jurnalistice.

Potrivit publicației Ziarul de Gardă, Dumitru Vangheli, numit director al MoldATSA, ar fi inclus informații false în CV-ul depus pentru ocuparea funcției. Acesta ar fi declarat că a obținut o licență de pilot la una dintre cele mai mari academii private de aviație din Canada și că, ulterior, a lucrat timp de doi ani ca pilot pe cursele de pasageri ale companiei Air Canada.

Air Canada le-a comunicat însă jurnaliștilor că nu deține nicio evidență privind un astfel de angajat. De asemenea, potrivit ZdG, nici informația referitoare la licența de pilot trecută în CV de  de Vangheli nu s-a confirmat.

Candidatura lui Vangheli a fost promovată de deputatul PAS Radu Marian. Acesta și-a recunoscut public greșeala și a demisionat din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Vangheli însuși a fost demis din funcție, „ca urmare a pierderii încrederii fondatorului în persoana administratorului”.

Un ecou și mai mare l-a avut scandalul legat de verișoara președintei, Anastasia Taburceanu. Potrivit investigației Rise Moldova, Taburceanu, activând în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA, primea un salariu de 120 de mii de lei pe lună – de opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul șefei statului.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Taburceanu a declarat că salariul său oficial este de 25,7 mii de lei, la care se adaugă „sporuri pentru vechime și volumul de muncă, plăți legate de deplasările de serviciu”, fără a menționa alte surse de remunerare din cadrul companiei.

După izbucnirea scandalului, Taburceanu și-a dat demisia din funcția de la MoldATSA și a anunțat că va restitui toate sporurile și plățile suplimentare primite. Ea și-a cerut, de asemenea, scuze pentru consecințele deciziilor sale, declarând că din cauza acestora „au avut de suferit oameni care nu au nicio legătură cu această situație”.

Și directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, și-a dat demisia. Totodată, autoritățile au decis să transfere Agenția din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu. Până a-și anunța demisia, prim-ministrul Alexandru Munteanu i-a cerut lui Osmochescu să efectueze o evaluare a activității Agenției și să prezinte „un plan clar de reorganizare”.

Între timp, de întreprinderea de stat MoldATSA s-a ocupat și Centrul Național Anticorupție (CNA). În urma perchezițiilor efectuate la MoldATSA, CNA a anunțat că, în anii 2023–2024, întreprinderea de stat a angajat 33 de persoane fără organizarea concursurilor. Totodată, niciuneia dintre acestea nu i-a fost solicitat certificatul de integritate profesională, deși acest lucru este prevăzut de lege. În plus, în cadrul verificărilor au fost identificate cazuri de numire în funcții de conducere prin metoda „căutării directe”, adică fără proceduri transparente și fără criterii obiective de selecție. Oamenii legii au semnalat, de asemenea, deficiențe în sistemul de acordare a premiilor și sporurilor. Potrivit CNA, mecanismele interne nu conțin criterii clare de evaluare a eficienței activității angajaților, ceea ce creează condiții pentru acordarea arbitrară a plăților.

De menționat că, în urma scandalului legat de Anastasia Taburceanu, în spațiul online a circulat o listă cu numele unor rude ale Maiei Sandu care ocupă diferite funcții publice și beneficiază de salarii mari. În ceea ce îl privește pe verișorul președintei, întreprinderea de stat Moldelectrica a precizat că acesta lucrează în cadrul companiei de peste 30 de ani și că a fost numit în funcție în urma unui concurs.

Lovitură pentru Sandu?

Pe 30 iunie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Anastasia Taburceanu a fost exclusă din partid. Conducerea PAS a cerut, de asemenea, Guvernului să îl demită pe directorul întreprinderii de stat Metalferos, Petru Bondari. Atât acesta, cât și Mihaii Bondar și Lilia Coică au fost excluși din partid din cauza suspiciunilor privind existența unui conflict de interese.

Pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a susținut o conferință de presă, anunțată cu doar o oră înainte. Șefa statului a cerut Guvernului să efectueze verificări la toate întreprinderile de stat și să revizuiască modul de numire în funcțiile-cheie. Potrivit acesteia, candidații trebuie verificați riguros, inclusiv cu implicarea SIS și a CNA. Totodată, Sandu a solicitat revizuirea componenței consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat și reducerea numărului de membri ai acestora. Referindu-se la verișoara sa, președinta a declarat: „Aproape în fiecare familie există câte o persoană care face câte o boroboață după care te doare capul”.

Președinta a recunoscut că PAS a pierdut o parte din sprijinul cetățenilor din cauza scandalului privind salariile de la MoldATSA.

Analistul politic Ian Lisnevschi consideră că scandalul din jurul MoldATSA o va afecta cel mai mult chiar pe Maia Sandu. „PAS nu are propriul său rating. Întregul lor rating este ratingul Maiei Sandu. Iar acum lovitura este îndreptată direct împotriva ei”, a remarcat expertul.

Potrivit lui Lisnevschi, scandalul este rezultatul unor probleme acumulate în timp. „Despre astfel de cazuri știau mulți, dar nu exista atât de multă nemulțumire”, a spus expertul. El consideră că tocmai nemulțumirea din societate, provocată de alte probleme, a determinat o reacție atât de puternică la actualul scandal. „Au mai fost scandaluri și înainte. Dar reacția la ele a fost diferită. Acum nivelul de nemulțumire față de actuala guvernare este foarte ridicat”, a declarat analistul.

De menționat că scandalul a izbucnit pe fundalul unei perioade dificile pentru putere, în care are loc dezbaterea reformei fiscale. Partidul PAS intenționează să majoreze impozitele, ceea ce va duce la creșterea prețurilor și a costului vieții în Republica Moldova. În paralel, partidul promovează și o altă reformă nepopulară – reforma administrativ-teritorială.

Lisnevschi admite că actualul scandal ar putea reprezenta o lovitură coordonată împotriva Maiei Sandu din interiorul partidului. „Se vorbește că totul ar fi fost planificat din exterior. Dar acest lucru este puțin probabil. Și nu este opera cuiva din opoziție. Este un conflict intern, chiar din partidul de guvernare”, consideră expertul.

Potrivit acestuia, în PAS nu există două, ci mai multe grupări. „Una dintre ele este gruparea care în curând își va pierde puterea. Adică președinta Sandu și cercul ei apropiat. Ei sunt cei care sunt atacați acum. Așa s-a întâmplat și în alte partide aflate la guvernare”, a spus Lisnevschi.

Cu toate acestea, în pofida rezonanței ample, scandalul din jurul MoldATSA cu greu va influența semnificativ rezultatele electorale ale partidului. „De regulă, astfel de scandaluri trăiesc 36 de ore. Apoi alegătorii uită treptat totul”, a remarcat Lisnevschi.

Totuși, analistul consideră că până la alegeri ar putea apărea și alte scandaluri, care ar putea influența rezultatele electorale ale PAS. În același timp, el avertizează că scandalul actual riscă să afecteze imaginea externă a Republicii Moldova. „Acest lucru poate încetini considerabil integrarea europeană. Și, în general, poate reduce nivelul de susținere pentru integrarea europeană, deoarece ratingul PAS este legat de ratingul parcursului european”, a declarat analistul.

PAS are nevoie de o resetare?

Doctorul în științe politice Angela Colațchi consideră, la rândul său, că „grupările din interiorul PAS s-au activizat”, însă precizează că acest lucru nu diminuează gravitatea actualului scandal. „Crăpăturile apar acolo unde este mai slab. PAS este la guvernare de cinci ani și este evident că vor începe să iasă la suprafață și situațiile negative. Acest caz a provocat un ecou deosebit, deoarece PAS a venit la putere pe valul sloganurilor anticorupție și al promisiunii de a aduce «oameni buni». În realitate, totul s-a dovedit a fi mai complicat”, a declarat Colațchi.

Experta consideră că PAS are nevoie de o resetare, în caz contrar consecințele asupra ratingului partidului ar putea fi sumbre. Totuși, momentul potrivit pentru această resetare a fost ratat, zice ea: „La congresul partidului din 14 iunie, Igor Grosu a fost ales din nou președinte. Nici măcar nu au încercat să creeze impresia unei discuții privind schimbarea conducerii. Desigur, astfel de discuții au existat în culise, dar s-a decis să rămână acolo. Nu am auzit dezbateri ample, astfel încât congresul a semănat mai degrabă cu un congres al PCUS”, a remarcat Colațchi.

Referindu-se la alegerile locale care vor avea loc anul viitor, aceasta a declarat că PAS are suficient timp pentru a-și corecta greșelile. „Trebuie trase toate învățămintele. Cel mai important este ca partidul de guvernare să nu considere că recunoașterea greșelilor este un semn de slăbiciune. Nu, aceasta este maturitate politică”, a concluzionat experta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: