Viață

Felicitări și apel de „a ajuta Guvernul să ia decizii chibzuite”: mesaje de Ziua autonomiei locale în Moldova

Mihaela Conovali
| 1 februarie, 2026
15:02

De Ziua autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică locală, premierul R. Moldova a felicitat primarii, viceprimarii, secretarii de consilii, președinții de raioane și toți lucrătorii din administrația locală pentru munca zilnică. Președintele Parlamentului, de asemenea, a mulțumit „pentru această muncă, de multe ori grea și insuficient apreciată”. În mesajul său, secretarul general al Guvernului s-a referit inclusiv la reforma administrației publice locale. În acest context, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) a spus că implicarea lucrătorilor din administrația locală „este absolut necesară pentru a ajuta Guvernul să nu repete greșelile trecutului și să ia decizii chibzuite”.

Premierul Alexandru Munteanu a mulțumit „tuturor primarilor, viceprimarilor, secretarilor de consilii, președinților de raioane și tuturor lucrătorilor din administrația locală pentru munca pe care o fac zi de zi în sprijinul cetățenilor”. „Autonomia locală înseamnă responsabilitatea de a lua decizii pentru binele comunității. Lucrăm împreună pentru a găsi soluții la problemele oamenilor și pentru a răspunde nevoilor reale din localități. Tocmai de aceea, ne aflăm într-un proces de schimbare, iar reforma pe care am început-o este pentru oameni și pentru autorități locale mai puternice, mai eficiente și mai respectate”, a comunicat premierul.

Președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a spus că „administrația publică locală este prima linie a statului în relația cu cetățeanul”. „De profesionalismul, onestitatea și implicarea Dvs. depinde încrederea oamenilor în instituții și în viitorul Republicii Moldova. Pentru această muncă, de multe ori grea și insuficient apreciată, Vă mulțumesc. Așa cum am spus de fiecare dată, reiterez – cheia succesului este să fim o echipă pentru Moldova și toți oamenii săi, să muncim împreună pentru a construi primării puternice, cu servicii publice de calitate și localități care oferă oportunități reale pentru fiecare cetățean”, a declarat Grosu.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a spus că pe 1 februarie este sărbătorită munca angajaților din primării, consilii locale și raionale. „În ultimii ani, am demonstrat că atunci când lucrăm umăr la umăr, reușim. (…) De aceea, sunt sigur că, împreună, vom reuși și următorul pas important: reforma administrației publice locale. Vom construi primării mai puternice, capabile să planifice, să atragă resurse și să livreze rezultate. Vom moderniza sistemul, astfel încât munca voastră să fie susținută de instrumente moderne și procese mai eficiente”, a adăugat Buzu.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a venit cu un îndemn către primari, președinți de raioane și consilieri. „Azi e Ziua Autonomiei Locale și vă îndemn, dragi primari, președinți de raioane și consilieri să lucrăm împreună, mai mult și mai des. Orașe cu sate, centre cu regiuni, decizii locale cu direcție națională. Pentru că autonomia nu înseamnă fiecare pe cont propriu, ci toți conectați la același scop: o țară prosperă. Mulțumesc pentru munca pe care o faceți și vă doresc să perseverați în intenția voastră de a face Moldova frumoasă și confortabilă”, a declarat Bolea.

Președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și primara satului Selemet din raionul Cimișlia, Tatiana Badan, a declarat că „această zi nu este doar un reper simbolic”.

„Ea reafirmă importanța unei guvernări locale eficiente, sprijinite pe descentralizare financiară și fiscală, pe consolidarea autonomiei reale și pe încrederea acordată autorităților publice locale — cele mai apropiate de cetățean și de nevoile lui. (…) Unitatea și solidaritatea sunt vitale astăzi, când Guvernul a inițiat o reformă a administrației publice locale care ridică multe semne de întrebare, iar unele forțe încearcă să ne dezbine. Implicarea noastră comună, responsabilă și solidară este absolut necesară pentru a ajuta Guvernul să nu repete greșelile trecutului și să ia decizii chibzuite, fără grabă, care să aducă schimbare spre bine — nu haos administrativ, nu discriminare, nu blocaje și nu dezamăgire în rândul cetățenilor”, a declarat președinta CALM.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a declarat că „puțini cunosc, dar lucrătorii din organele administrației publice locale își desfășoară o bună parte a activității în condiții de alertă”.

„Probleme apar mereu și ele trebuie gestionate astfel încât impactul asupra vieții oamenilor să fie minim sau să nu existe deloc. Din păcate, deseori, în loc să fim susținuți în aceste eforturi ale noastre, îndreptate spre binele comun, suntem obstrucționați, atacați etc. (…) Dar trebuie să ne mobilizăm și să facem față misiunii pe care o avem la cel mai înalt nivel, față de oamenii care au încredere în noi, cei care merită să beneficieze de cele mai bune condiții, iar noi nu trebuie să-i dezamăgim”, a comunicat Ion Ceban.

Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală a fost instituită în 2012.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

reforma administrației publice locale, Republica Moldova, top, Ziua autonomiei locale

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!