Feridun Sinirlioğlu, ales secretar general al OSCE: Primul turc în această funcție în 50 de ani

Feridun Sinirlioğlu, reprezentantul Turciei, a fost ales în funcția de secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), transmite aa.com.tr. Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 31-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE, desfășurată pe 5-6 decembrie în Malta, cu participarea ministrului turc de Externe, Hakan Fidan.

Sinirlioğlu devine astfel primul cetățean al Turciei care ocupă funcția de secretar general al OSCE în cei 50 de ani de la semnarea Actului Final de la Helsinki din 1975, document ce a pus bazele acestei organizații.

Candidatura ambasadorului Sinirlioğlu a primit sprijinul celor 57 de membri OSCE din America de Nord, Europa și Asia. Secretarul general al OSCE este ales pentru un mandat de trei ani.

Poziția de secretar general al OSCE era vacantă din septembrie, după ce mandatul predecesorului a expirat în 2023. Lipsa unui consens între statele membre a blocat anterior numirea unui nou secretar general.

OSCE a fost creată în timpul Războiului Rece ca un forum de dialog între blocurile Estic și Vestic pentru reducerea tensiunilor. Actul Final de la Helsinki, semnat în 1975, de către 33 de țări europene, SUA și Canada, a marcat începutul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE), predecesoarea actualei OSCE.

După prăbușirea Uniunii Sovietice și sfârșitul polarizării ideologice, CSCE a evoluat, adoptând noi funcții, precum democratizarea, monitorizarea drepturilor omului și prevenirea conflictelor. În 1994, la Summitul de la Budapesta, organizația a fost transformată în OSCE, devenind cel mai mare forum regional pentru securitate, care cuprinde state din America de Nord, Europa, Balcani, Caucaz și Asia Centrală.

Cu peste 40 de ani de experiență în relații internaționale și diplomație, Feridun Sinirlioğlu a deținut multiple funcții de rang înalt. A fost ministru de Externe în guvernul provizoriu din 2015, secretar de stat adjunct pentru Afaceri Externe între 2009 și 2016 și reprezentant permanent al Turciei la ONU între 2016 și 2023. În 2023, a fost numit de secretarul general al ONU drept coordonator special pentru evaluarea independentă a Afganistanului.

Sinirlioğlu este absolvent al Universității din Ankara și deține un doctorat în științe politice și relații internaționale de la Universitatea Boğaziçi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Colaborarea cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război? Shekerinska: „Respectăm politica dumneavoastră de neutralitate militară”

NATO respectă neutralitatea militară a Republicii Moldova, iar deciziile privind politica externă îi aparțin exclusiv țării, susține secretara generală adjunctă a Alianței, Radmila Shekerinska. Într-un interviu pentru NewsMaker, acordat în marja Moldova Security Forum, oficiala a răspuns temerilor potrivit cărora o colaborare mai strânsă cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război. Ea a precizat că parteneriatul se dezvoltă de trei decenii la alegerea Republicii Moldova și aduce beneficii cetățenilor.

Întrebată ce le-ar spune oamenilor care privesc NATO cu neîncredere și invocă neutralitatea țării, Shekerinska a declarat că Alianța respectă opțiunile suverane ale Moldovei.

„Vă respectăm pe dumneavoastră, îi respectăm pe partenerii noștri, respectăm Republica Moldova și opțiunile sale suverane. Doar dumneavoastră decideți ce direcție urmați și care va fi orientarea politicii externe. Nimeni din NATO, niciun stat aliat, nu va influența aceste decizii. Credem că parteneriatele trebuie să se bazeze tocmai pe acest principiu: Republica Moldova este un stat suveran și își ia singură deciziile. Am spus foarte clar astăzi, la Forumul de Securitate, că respectăm și politica dumneavoastră de neutralitate militară. Este decizia dumneavoastră. În același timp, parteneriatul nostru se dezvoltă de trei decenii, tot ca urmare a deciziei Republicii Moldova”, a declarat oficiala NATO.

Secretara generală adjunctă a Alianței Nord-Atlantice a precizat pentru NM că, dintre toți partenerii pe care NATO îi sprijină prin așa-numitul pachet de consolidare a capacităților de apărare, „Moldova beneficiază de cel mai mare sprijin”.

„Sunt deja în pregătire sau în curs de implementare proiecte în valoare de peste 50 de milioane de euro. Este vorba despre ajutor foarte concret: veste antiglonț și căști de protecție pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova, atât pentru întregul efectiv, cât și pentru constituirea unor rezerve. (…) Aceste proiecte nu sunt în beneficiul unui anumit aliat sau doar al NATO. Ele sunt în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, care vor să trăiască în pace și în siguranță. (…) Îi respectăm pe partenerii noștri respectându-le opțiunile suverane. Tocmai de aceea, acest discurs nu poate avea succes: oamenii înțeleg că un parteneriat care le aduce beneficii cetățenilor Republicii Moldova este un parteneriat bun pentru țară”, a conchis Shekerinska.

Precizăm, potrivit sondajului realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat pe 7 octombrie, în ajunul Moldova Security Forum 2026, șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: