Organizatorii „Tokyo 2020” au dezvăluit că vor folosi combustibil cu hidrogen atât pentru alimentarea torței olimpice în timpul ștafetei prin prefectura Fukushima, Tokyo și Aichi, cât și pentru cele două recipiente, de pe Stadionul Național din Tokyo și Golful Tokyo, unde flacăra plimpică va arde pe toata perioada Jocurilor Olimpice și Paralimpice. Un comunicat în acest sens a fost publicată pe site-ul olympic.md, în data de 4 februarie.
Înlocuirea cu hidrogen a gazului petrolier lichefiat, folosit în mod normal pentru torțele și recipientele flacărilor olimpice, este o nouă acțiune Tokyo 2020 în campania de promovare a energiei curate, în dorința de a sensibiliza întreaga lume în ceea ce privește problemele de mediu. O inițiativă similară au avut organizatorii ediției de iarnă a Jocurile Olimpice de Tineret – JOT Lausanne 2020, care pentru alimentarea Flacării Olimpice au folosit pelete ecologice de lemn.
Flacăra Olimpică se va aprinde în Grecia, pe 12 martie și va respecta ritualul antic. Marea Preoteasă va aprinde lumina de la soare cu ajutorul unei oglinzi și o va preda primului purtător al Ștafetei Torței Olimpice. După o săptămână în care va străbate Grecia, flacăra va ajunge pe 20 martie în Japonia. Torța Olimpică va călători în toate cele 47 de prefecturi nipone, iar pe 24 iulie 2020 va da startul Jocurilor pe Stadionul Național din Tokyo.
Varvara Buzilă, cercetătoare, etnograf, muzeograf și profesor universitar, a fost felicitată cu aplauze în plenul Parlamentului pentru obținerea premiului Europa Nostra 2025, la categoria „Campioni ai Patrimoniului”. Distincția i-a fost oferită pentru contribuția adusă în promovarea și conservarea patrimoniului cultural al Moldovei, atât material, cât și imaterial.
„Ne-am bucurat să o felicităm în ședința Parlamentului de astăzi, fiind prezentă împreună cu colegii săi de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Națională. De peste patru decenii, doamna Buzilă s-a dedicat protejării și revitalizării acestui patrimoniu, atât prin cercetare științifică, cât și prin implicare publică. În toți acești ani, a menținut un contact strâns cu comunitățile locale, călătorind regulat în mediul rural pentru a susține purtătorii de patrimoniu și a promova transmiterea lui între generații”, se menționează în comunicatul emis de Parlament.
Potrivit Ministerului Culturii, activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.
„Pe parcursul activității sale științifice, a documentat peste 850 de localități din Republica Moldova, România și Ucraina, a publicat 10 monografii și peste 75 de articole științifice, a coordonat expediții etnografice, proiecte educaționale și tabere de vară, implicând generații întregi de studenți, cercetători și purtători de tradiții. Totodată, prin implicarea sa constantă în viața comunităților rurale, a susținut transmiterea meșteșugurilor tradiționale, promovarea patrimoniului textil, a turismului cultural și valorificarea durabilă a resurselor identitare ale satului moldovenesc”, precizează ministerul într-un comunicat.
Juriul Europa Nostra a subliniat, în motivarea deciziei, contribuția esențială adusă de doamna Varvara Buzilă „la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – material și imaterial – în condiții adesea dificile, cu resurse instituționale limitate, îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, influențând politici naționale și contribuind la recunoașterea patrimoniului Moldovei la nivel internațional.”
Aplicația a fost înaintată de Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior / Școala de la Piscu (România), câștigătoare a Premiului Europa Nostra în 2022.
Ceremonia oficială de decernare a premiilor va avea loc în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat de Europa Nostra și Uniunea Europeană, în perioada 12–14 octombrie 2025, la Bruxelles.
„Această recunoaștere europeană reprezintă o dovadă a valorii excepționale a patrimoniului cultural al Republicii Moldova și a contribuției specialiștilor noștri la consolidarea identității culturale europene”, mai menționează Ministerul Culturii.
Premiile Europa Nostra constituie cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului cultural, fiind cofinanțate de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. În anul 2025, 30 de laureați din 24 de țări au fost selectați de către Juriul internațional, format din experți în domeniul patrimoniului, dintr-un total de 251 de candidaturi depuse.
