FLYONE anunță 2 zboruri zilnice spre Londra!

Zborurile Chișinău-Londra-Chișinău, operate în fiecare zi, vor fi dublate din data de 3 august.

O cursă pe zi va fi operată pe aeroportul Londra Luton, iar a doua, în premieră, pe Londra Stansted. Decizia a fost luată ca urmare a numeroaselor solicitări venite în acest sens din partea pasagerilor noștri.

Dublarea numărului de zbouri va oferi călătorilor posibilitatea de a ajunge la Chișinău sau Londra exact atunci când au nevoie. De asemenea, capitala Marii Britanii este un loc perfect pentru cei care sunt în căutarea unui city break sau vacanțe, datorită atracțiilor istorice și culturale.

Prețul pentru un bilet va începe de la 83 de euro, cu toate taxele incluse.

Repere importante ale acestei curse:

• Zborurile operate de pe aeroportul Luton
Chișinău (KIV) 09:00 — Londra Luton (LTN) 10:20
Londra Luton (LTN) 11:20 — Chișinău (KIV) 16:20

• Zboruri operate de pe aeroportul Stansted
Chișinău (KIV) 20:30 — Londra Stansted (STN) 22:00
Londra Stansted (STN) 23:00 — Chișinău (KIV) 04:00

Pentru a rezerva bilete sau pentru a obține informații suplimentare, pasagerii sunt rugați să acceseze pagina web www.flyone.eu, aplicația mobilă FLYONE și la agențiile partenere.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016, reușind în scurt timp să devină unul dintre liderii pieței avia din R. Moldova.

Mai nou, FLYONE a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional. La fel, în anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).

FLYONE a fost clasată lunar de multiple ori în anii 2018, 2019 și 2020 în TOP 10 «Cea mai punctuală companie», conform categoriei EMEA (Europe, Middle East and Africa).

În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pe parcursul aceluiași an, FLYONE a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.

FLYONE ARMENIA, s-a lansat în anul 2021, iar în 2022 a devenit numărul 1 în Armenia.

Amintim că FLYONE operează zboruri către 54 destinații.
35 Curse regulate și charter spre: Dubai, Veneția, Bologna, Roma, Milano, Valencia, Berlin, Tbilisi, Madrid, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Londra Luton, Londra Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Bodrum, Dalaman, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Cu escală prin Erevan, FLYONE ARMENIA operează zboruri spre: Tbilisi, Lyon, Milano, Ekaterinburg, Vnukovo, Domodedovo, Moscova, Sankt Petersburg, Mineralnye Vody, Novosibirsk, Samara, Sochi, Istanbul, Paris, Dubai, Beirut, Teheran, Dusseldorf, Tel Aviv.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Moldova, în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Parlamentul a aprobat măsura

Parlamentul a instituit starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura, solicitată de Guvern, a fost susținută de 54 de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, în ședința plenară din 22 septembrie.

Premierul Vasile Tofan s-a prezentat în plenul Parlamentului pentru a solicita aprobarea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

Oficialul a declarat că măsura este necesară din cauza mai multor riscuri care se suprapun și care ar putea afecta Republica Moldova. El a precizat că țara nu riscă, în prezent, să rămână fără gaze, energie electrică, carburanți sau apă, însă autoritățile au nevoie de instrumente suplimentare pentru a putea interveni rapid în cazul agravării situației.

Printre riscurile menționate de premier se numără creșterea prețurilor la gaze și carburanți, problemele de aprovizionare cu motorină, seceta și scăderea producției hidroenergetice, precum și situația dificilă a sistemului energetic din regiune, în special în contextul războiului din Ucraina.

Șeful Guvernului a spus că aceste riscuri sunt interconectate. „Gazul influențează termoficarea și producția de electricitate, apa influențează hidroenergia, electricitatea ține în funcțiune pompele de apă”, a explicat el.

Potrivit lui Tofan, actuala stare de alertă, care expiră pe 25 septembrie, nu oferă suficiente instrumente în cazul în care mai multe probleme apar simultan. Starea de urgență ar permite autorităților să cumpere mai rapid echipamente, să instaleze generatoare sau sisteme de stocare și, în situații extreme, să adopte unele măsuri temporare în domeniul reglementării și fiscalității.

Sunt instrumente de rezervă. Sper să nu avem nevoie de ele”, a declarat Tofan.

După dezbateri și mai multe luări de cuvânt, instituirea stării de urgență a fost adoptată cu votul a 54 de deputați PAS. 20 de parlamentari din opoziție au votat împotrivă, iar 22 s-au abținut.

Amintim că Guvernul a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic astăzi, 22 septembrie, în urma deciziei Consiliului Național de Securitate.

Moldova 1

„Teleradio-Moldova” are un nou director general. Cine este Ecaterina Cheptănaru

Ecaterina Cheptănaru a câștigat concursul pentru funcția de director general al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM). Consiliul de Supraveghere al TRM, care a organizat concursul, a desemnat-o câștigătoare astăzi, 22 septembrie, după desfășurarea probei interviurilor.

În ultima etapă a concursului au ajuns Ecaterina Cheptănaru, Dorin Scobioală și Sergiu Sandulescu. Directorul general adjunct al TRM, Andrei Zapșa, care s-a calificat, de asemenea, în finală, s-a retras în ziua desfășurării interviurilor.

Interviurile s-au desfășurat cu ușile închise.

Ecaterina Cheptănaru a obținut cel mai mare punctaj acordat de membrii Consiliului de Supraveghere – 8,76 puncte, câștigând astfel concursul. Dorin Scobioală a obținut 6,94 puncte, iar Sergiu Sandulescu – 5,88 puncte, scrie Moldova 1.

Potrivit Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcția de director general al „Teleradio-Moldova”, câștigător este declarat candidatul care obține cel mai mare punctaj din partea membrilor Consiliului de Supraveghere, dar nu mai puțin de 7 puncte.

Cine este Ecaterina Cheptănaru

Ecaterina Cheptănaru este licențiată în politologie și are două masterate: în relații internaționale și studii diplomatice, respectiv în comunicare instituțională. De asemenea, a urmat un program de instruire la Școala de Jurnalism din Moldova.

De-a lungul timpului, a lucrat la TV „Canal Regional”, unde a fost realizatoarea seriei „Moldova-Europa”, iar între 2017 și 2019 a ocupat funcția de șefă a studioului central al postului. În perioada 2014–2025 a fost autoarea proiectului „Punți către Europa” de la Realitatea TV, iar între aprilie și iulie 2025 a ocupat funcția de directoare generală adjunctă a „Moldova 1”.

***

Amintim că concursul pentru funcția de director general al TRM a fost marcat de controverse. Etapa interviurilor, la care s-au calificat Dorin Scobioală, Ecaterina Cheptănaru, Sergiu Sandulescu și Andrei Zapșa, a fost amânată în iulie, după ce Serviciul de Informații și Securitate a solicitat verificări suplimentare în privința candidaților. În august, SIS a informat Consiliul de Supraveghere despre identificarea unor „factori de risc” în privința lui Zapșa și Scobioală. Pe 2 septembrie, membrii Consiliului au audiat explicațiile candidaților și au decis să-i readmită în concurs.

Funcția de director general al TRM a devenit vacantă după ce, pe 18 mai, Vlad Țurcanu a demisionat pe fondul scandalului legat de punctajul acordat de juriul național la Eurovision. În tot acest timp, Țurcanu a asigurat interimatul funcției.

După plecarea sa de la conducerea „Teleradio-Moldova”, și directorii adjuncți, Andrei Zapșa și Cornel Ciobanu, își vor înceta mandatele.

***

Directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova” este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul de supraveghere și dezvoltare urmează să anunțe data ședinței în care vor fi examinate dosarele și desfășurate interviurile publice.

Gazul și căldura se vor scumpi?/Moldova poate rămâne fără lumină?/Autoritățile „se joacă cu focul”?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Gazele naturale, mai scumpe? Junghietu: creșterea ar putea fi semnificativă
— Cinci persoane cu nevoi speciale, supuse exploatării prin muncă?
— Mai mulți beneficiari de compensații? Tofan: gazul, mai scump decât ne așteptam
— Economii la buget: reduceri de personal de până la 30% și comasări de agenții
— Scumpirea pașapoartelor, amânată cu 15 zile
— Arcul de triumf din Chișinău va fi restaurat: lucrările, planificate pentru 2027
— Miros insuportabil, subsol inundat în Сhișinău. Au început reparațiile
— Deficit de electricitate în Moldova. Posibile probleme și la iarnă
— Deputații, despre starea de urgență: „decizii rapide” sau „scheme ascunse”?
— Ecaterina Cheptanaru a câștigat concursul pentru șefia TRM
— Tarife mai mari la căldură, solicitate pentru Chișinău și Bălți
— Guvernul: tensiunile din Orientul Mijlociu și Ucraina afectează piața motorinei


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Petru Jardan și Alexandru Ciutac, ex-directori ai Aeroportului Chișinău, își vor afla sentința în dosarul de abuz în serviciu în noiembrie. Ce pedepse cer procurorii

Dezbaterile judiciare în dosarul în care ex-directorul general al Aeroportului Chișinău Petru Jardan și fostul director al Departamentului finaciar-administrativ al întreprinderii Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi prejudiciat întreprinderea cu peste 3,6 milioane de lei au fost finalizate. Procurorii anticorupție au solicitat câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre inculpați. Sentința urmează să fie pronunțată în data de 20 noiembrie.

Cei doi sunt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, condus de oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, cei doi ar fi contribuit la reducerea cheltuielilor companiei „Avia Invest”, care a concesionat aeroportul în 2013, transferând asupra întreprinderii de stat plata unor prime de asigurare.

Procurorii susțin că fostul director general interimar ar fi semnat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari. Ulterior, primele de asigurare ar fi fost achitate din banii aeroportului, deși contractul de concesiune prevedea că obligația de a procura și menține asigurările revenea companiei „Avia Invest”.

Pe 1 noiembrie 2013, polița de asigurare a fost emisă pe numele „Avia Invest”. Potrivit acuzării, cei doi foști șefi nu ar fi înregistrat însă în contabilitatea întreprinderii de stat acordul prin care drepturile și obligațiile legate de asigurare reveneau companiei concesionare. Astfel, banii achitați de aeroport nu ar fi fost restituiți.

Prejudiciul cauzat întreprinderii de stat este estimat la peste 3,6 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au cerut ca fiecare dintre cei doi inculpați să fie condamnat la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip semiînchis, și să fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții timp de 5 ani. Totodată, aceștia au solicitat arestarea preventivă a inculpaților în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea.

Procurorii au mai cerut ca cei doi să achite întreprinderii de stat prejudiciul de aproape 3,7 milioane de lei.

Sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, la ora 15:00, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Precizăm că cei doi figurează și în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în care mai sunt vizați Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Alla Țubari, Tudor Copaci, Angela Susanu și Maria Șendrilă. Aceștia sunt învinuiți de abuz de putere și abuz de serviciu.

Cea de-a cincea ediție Moldova Electronics Forum va reuni la Chișinău peste 100 de participanți din industria electronică

Pe agenda MEF 2026 – soluții pentru orașe și servicii publice moderne, standardizare și creșterea competitivității produselor moldovenești pe piața UE.

La 1 octombrie, la Tekwill, va avea loc cea de-a cincea ediție a Moldova Electronics Forum (MEF 2026) – una dintre principalele platforme de dialog ale industriei electronice din Republica Moldova. Evenimentul va reuni peste 100 de reprezentanți ai companiilor din industria electronică, instituțiilor publice, mediului academic, instituțiilor de profil și organizațiilor internaționale.

Pentru participarea la Moldova Electronics Forum 2026, vă puteți înscrie aici.

În acest an, Moldova Electronics Forum se va concentra pe modul în care competențele și soluțiile dezvoltate de industria electronică din Republica Moldova pot fi aplicate pe o scară mai largă în țară, iar produsele din Moldova pot deveni mai competitive și se pot integra mai activ în lanțurile valorice europene.

Industria electronică are un rol tot mai important nu doar în dezvoltarea industrială a țării. Tehnologiile și soluțiile dezvoltate de companiile din sector pot fi aplicate în infrastructura urbană, energetică, transport, sisteme de contorizare și management, precum și în alte domenii care contribuie direct la dezvoltarea serviciilor publice moderne. În același timp, integrarea europeană aduce companiilor noi provocări legate de standardizare, conformitatea cu cerințele pieței UE și creșterea competitivității produselor.

„Astăzi este important să vorbim nu doar despre potențialul industriei electronice din Republica Moldova, ci și despre aplicarea practică a competențelor dezvoltate aici. Avem companii, echipe de ingineri și soluții proprii care pot fi solicitate atât pe piața locală, cât și pe cea europeană. Următorul pas este să creăm mai multe oportunități pentru aplicarea acestor soluții, dezvoltarea afacerilor și integrarea în lanțurile valorice europene”, a menționat Elena Maevski, Directoare Executivă a Asociației Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM).

De la Smart City la accesul pe piața UE

Unul dintre principalele paneluri ale forumului se va desfășura sub genericul Smart People. Smart City. Smart Country. Reprezentanții companiilor de pe piața locală și ai sectorului public vor discuta soluții pentru dezvoltarea infrastructurii urbane și vor prezenta experiențe practice și proiecte de succes. De asemenea, vor fi abordate domeniile în care produsele companiilor locale pot fi integrate pentru modernizarea orașelor și a serviciilor publice.

Un panel separat va fi dedicat standardizării și integrării Republicii Moldova în lanțurile valorice europene. Reprezentanți ai instituțiilor de profil și experți europeni vor discuta rolul standardizării în dezvoltarea și creșterea competitivității industriei electronice, precum și condițiile necesare pentru accesul produselor pe piața UE.

O altă sesiune se va concentra pe creșterea competitivității produselor din Moldova pentru accederea pe piața UE. Reprezentanții companiilor vor discuta despre competitivitatea produselor moldovenești și oportunitățile de integrare pe piața europeană, precum și despre principalele impedimente întâmpinate în acest proces.

Networking, Expo și întâlniri B2B

Programul MEF 2026 va include, de asemenea, o prezentare generală a industriei electronice din Republica Moldova, o sesiune Networking & Expo, iar evenimentul se va încheia cu întâlniri B2B între companiile locale și cele internaționale. Acest format își propune să combine dialogul despre dezvoltarea industriei cu oportunități practice de cooperare internațională, investiții și dezvoltare a afacerilor.

Cea de-a cincea ediție a forumului dedicat industriei electronice

Moldova Electronics Forum este organizat începând cu anul 2022 și a devenit o platformă constantă de dialog între industria electronică, instituțiile publice, mediul academic și partenerii internaționali. Agenda forumului a evoluat odată cu industria – de la prezentarea capacităților și potențialului sectorului la inovație, competitivitate, integrare europeană și aplicarea practică a tehnologiilor dezvoltate în Republica Moldova.

Moldova Electronics Forum 2026 va avea loc la 1 octombrie, la Tekwill, str. Studenților nr. 9/11, Chișinău. Evenimentul se va desfășura în format hibrid, cu traducere asigurată în limbile română și engleză.

Link pentru înregistrare.

Despre ACEM

Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale.

Evenimentul este organizat cu suportul proiectului „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova”, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și Guvernul Elveției, implementat de GIZ Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: