gov.md

FMI explică de ce am ratat împrumutul de $170 mln. Progres anticorupție „dezechilibrat”; bani publici – cheltuiți ineficient?

Ratarea ultimei tranșe de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional este direct legată de restanțele Republicii Moldova în domeniul guvernanței, al luptei împotriva corupției și de capacitățile limitate în gestionarea banilor publici. Deși autoritățile au făcut progrese pe parcursul programului, care a durat patru ani, acestea nu au fost suficiente în etapa finală, iar unele instituții-cheie, precum Procuratura Anticorupție, au rămas fragile, a declarat șefa Misiunii FMI, Alina Iancu, care și-a încheiat astăzi, 17 decembrie, vizita de lucru la Chișinău.

Potrivit reprezentantei FMI, autoritățile de la Chișinău au reușit să încheie cu succes șase revizuiri ale programului, însă, în faza finală, nu a mai existat timp suficient pentru a recupera întârzierile în domenii-cheie. „Progresul în sectorul finanțelor publice și guvernanță au fost insuficiente și nu mai era suficient timp rămas pentru a accelera furnizarea rezultatelor”, a explicat Alina Iancu.

Finanțele publice și fortificarea instituțiilor care luptă cu corupția, principalele restanțe

FMI indică două domenii-cheie în care condiționalitățile au fost doar parțial îndeplinite. Primul ține de finanțele publice, inclusiv de cheltuielile bugetare pentru anul 2025 și de unele reforme fiscale și de administrare publică. Al doilea domeniu vizează guvernanța, în special consolidarea instituțiilor publice și lupta împotriva corupției la nivel înalt.

„Am înregistrat progrese în cadrul acestui program, care a fost unul lung, de 4 ani, însă dificultățile au apărut la sfârșitul lui. (…) Noi, desigur, vom continua să încurajăm autoritățile Republicii Moldova să continue și să finalizeze aceste reforme, pentru că le considerăm foarte importante. Acestea sunt angajamente asumate de Republica Moldova care vin să consolideze încrederea partenerilor față de Moldova”, a explicat șefa misiunii FMI.

BNM și PA, sub monitorizare

Întrebată dacă anumite evenimente recente – inclusiv schimbările de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei sau plecarea șefei Procuraturii Anticorupție – au influențat poziția FMI față de Republica Moldova, Alina Iancu a precizat că Fondul a monitorizat atent și continuă să urmărească aceste evoluții: „Fortificarea instituțiilor statului, procesul de elaborare a politicilor de stat rămâne un subiect foarte important pentru noi. În cazul BNM, aceste evoluții au fost discutate cu autoritățile, iar în programele noastre sunt prevăzute măsuri pentru consolidarea independenței și capacității instituției”.

În ceea ce privește Procuratura Anticorupție, FMI constată un progres „dezechilibrat” în domeniul anticorupției. Potrivit Misiunii, capacitatea PA „trebuie fortificată”.

„Poziția noastră rămâne următoarea – instituția trebuie să fie fortificată, trebuie să primească personalul de care are nevoie pentru a funcționa. Progresul în domeniul anticorupție este dezichilibrat, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert. Noi încurajăm guvernarea să realizeze pași decisivi și concreți în acest sens”, a mai declarat Iancu.

Investiții, deficit și presiuni bugetare

FMI avertizează și asupra creșterii deficitului bugetar în anii următori, în contextul unor investiții publice mai mari. Potrivit Alinei Iancu, investițiile sunt necesare, însă trebuie prioritizate atent, având în vedere că Republica Moldova „rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la UE”.

Fondul a constatat probleme și în planificarea bugetară, inclusiv rectificări frecvente și realocări din bugetul neexecutat către cheltuieli curente. „Planificarea bugetară trebuie să fie făcută într-un mod mai riguros, executarea să fie făcută eficient și cu respectarea normelor juridice. Posibil ulterior să fie necesară o revizuire a normelor juridice, dar la moment trebuie să fie cel puțin respectate”, a conchis Iancu.

Ce urmează

Premierul Alexandru Munteanu a anunțat că a avut o întrevedere cu echipa de experți ai FMI, care și-a încheiat astăzi misiunea de consultări în Republica Moldova. Șeful Guvernului a declarat că prioritatea autorităților rămâne menținerea „disciplinei bugetar-fiscale” și sprijinirea cetățenilor „prin măsuri bine țintite și eficiente”. Totodată, premierul a anunțat că și-a exprimat interesul pentru inițierea unui nou program de cooperare cu FMI. „Sprijinul partenerilor externi este esențial pentru a realiza obiectivele noastre strategice și pentru a ne asigura de creșterea standardelor de viață ale cetățenilor noștri”, a scris Munteanu pe conturile sale de pe rețelele de socializare.

La rândul său, Alina Iancu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute după întrevederea de la Guvern, că FMI analizează posibilitatea unei noi runde de sprijin financiar pentru Republica Moldova. Reprezentanta Fondului a precizat, însă, că accelerarea reformelor fiscale, administrative și de guvernanță este esențială pentru consolidarea încrederii partenerilor externi și pentru tranziția de la un model economic bazat pe consum la unul orientat spre investiții.

Concluziile detaliate ale misiunii FMI urmează să fie publicate la începutul lunii martie 2026.

***

NewsMaker a analizat anterior de ce Moldova a ratat finanțarea de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea FMI, care a fost rolul Procuraturii Anticorupție în această deciziei și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: