sputnik.md

Lupta cu corupția, test pe care Moldova nu l-a trecut în fața FMI? De ce am pierdut tranșa de $170 mln (ANALIZĂ)

Republica Moldova nu va primi în acest an tranșa de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). NewsMaker a analizat motivele pentru care țara a rămas fără această finanțare, rolul Procuraturii Anticorupție în această situație și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe.

Ce s-a întâmplat?

Despre faptul că Moldova nu va primi creditul prevăzut de programul cu FMI a anunțat ministrul finanțelor Andrian Gavrilița după ședința guvernului.

„Tranșele nu au fost primite. Dar în același timp noi am avut suficientă finanțare. Dacă veți privi bugetul de stat, noi am avut o reducere a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat cu 300 de milioane de lei. În plus, purtăm discuții preliminare cu FMI”, a spus Gavrilița, adăugând că misiunea Fondului trebuie să vină în Moldova în decembrie.

Potrivit lui, deficitul a fost posibil de compensat din contul reducerii cheltuielilor pentru deservirea datoriei, al majorării împrumutului din partea Franței și al finanțării în cadrul programului Moldova Growth Plan. Ministrul a menționat că în acest an țara a primit credite în condiții mai avantajoase.

Mai târziu, în timpul audierilor parlamentare din 13 noiembrie, Gavrilița a precizat: „Noi nu am pierdut granturile, este vorba despre împrumuturi — și noi am avut alternative”.

De ce am ajuns aici?

NM nu a reușit să obțină un comentariu de la reprezentanța FMI în Moldova. La cererea scrisă a NM, până la momentul publicării materialului, răspunsul nu a venit. Într-un comentariu pentru portalul mold-street.com, Fondul a amintit că, în decembrie anul trecut, consiliul executiv a finalizat a șasea revizuire în cadrul acordurilor privind Facilitatea de Credit Extins (ECF) și Facilitatea de Finanțare Extinsă (EFF), precum și a doua evaluare în cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF). Aceasta a permis Moldovei să primească aproximativ 162,6 milioane de dolari.

„Ambele acorduri au expirat în octombrie 2025, deoarece îndeplinirea obligațiilor rămase în domeniul politicii fiscale și al guvernanței a fost întârziată”, a precizat FMI.

O sursă familiarizată cu situația a declarat pentru NM că ultima misiune a Fondului a lucrat în Moldova în septembrie anul trecut, iar tranșa a fost primită în decembrie 2024. Potrivit lui, alte revizuiri nu au fost efectuate deoarece guvernul nu a îndeplinit câteva condiții ale programului.

Este vorba, în special, despre punctele legate de lupta împotriva corupției. Printre ele — asigurarea autonomiei operaționale și de personal a Procuraturii Anticorupție, precum și adoptarea legii privind crearea infrastructurii pentru examinarea cauzelor de corupție. Acest document trebuia să prevadă „un proces sigur de selecție a judecătorilor pentru cauzele de corupție, care să asigure numirea persoanelor cu o reputație ireproșabilă și calități profesionale și morale înalte”.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a explicat situația altfel: „Unii ne-au spus: nu trebuie să ridicați salariile sau pensiile. Iar noi spunem — trebuie să ajutăm oamenii. Am cheltuit 35% din buget pentru salarii… [Cineva] a rămas cu supărare, dar noi trebuie să ajutăm oamenii”.

„Cerc vicios”

Fostul premier Ion Sturza a criticat abordarea FMI.

„Oficial, misiunea FMI este de a promova stabilitatea economică și financiară globală. O formulare impecabilă, fără îndoială. Dar între formulă și realitate se cască adesea un hău: condiționalități rigide, reforme forțate, austeritate fiscală și o dependență crescândă de împrumuturi care, de multe ori, țin țările mici într-un cerc vicios al „ajutorului perpetuu””, a scris Sturza.

Potrivit lui, creditele FMI înlătură simptomele, dar nu tratează boala. Principala cauză a situației actuale, consideră el, este „o supărare personală a unor funcționari FMI, care nu au reușit să impună conducerii țării anumite decizii”. În special, este vorba despre schimbarea conducerii Băncii Naționale (parlamentul l-a demis pe Octavian Armașu și a numit-o pe Anca Dragu) și despre administrarea Procuraturii Anticorupție.

Economistul Dumitru Vicol a amintit că FMI are cinci tipuri de programe, iar Moldova participă simultan în trei — cele care, de obicei, sunt aplicate țărilor sărace.

„Moldova se află aproape permanent în programe de sprijin financiar — SBA, ECF, EFF. Cu alte cuvinte, noi suntem încă în liga țărilor sărace, care au nevoie de bani. Noi suntem o țară care trăiește din ajutoare sociale, dar în același timp discutăm despre „mari afaceri” la conferințe. Așa nu funcționează. Nu poți fi întreținut și în același timp să inspiri încredere investitorilor”, a menționat Vicol.

În opinia lui, Moldova ar trebui să treacă la formatul PCI — un program fără finanțare directă, dar cu angajamente privind reformele: „Astfel vom arăta că facem reforme pentru noi, și nu pentru tranșe, și că noi înșine ne stabilim prioritățile”.

Economistul Veaceslav Ioniță consideră că la criza în relațiile cu FMI au dus deficiențele de gestionare a bugetului (susținerea consumului în locul dezvoltării), precum și problemele menționate anterior legate de Procuratura Anticorupție și Banca Națională. El a numit situația ca fiind „fără precedent”:

„Blocarea a două tranșe consecutive este un caz unic. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată în relațiile Moldovei cu FMI. Este un semnal alarmant: încrederea s-a terminat. Iar fără încredere nu există nici bani, nici parteneriat, nici dezvoltare”.

Ioniță a menționat că principala problemă nu sunt mijloacele pierdute, ci sabotarea reformelor de către cei care se află la putere: „FMI nu a pedepsit Moldova — el a dat un semnal de alarmă: ‘Opriți catastrofa, altfel nimeni nu vă va mai finanța’”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicușor Dan, noi detalii despre drona marină care a explodat în Portul Constanța

Președintele României, Nicușor Dan, confirmă că drona marină care a explodat în Portul Constanța este de proveniență ucraineană. Oficialul a precizat că drona a ajuns pe teritoriul României după ce armata Ucrainei a pierdut controlul asupra acesteia, precum și asupra altor trei aparate similare, din cauza mijloacelor rusești de război electronic. Celelalte trei drone, la fel, s-au autodetonat.

Președintele României a menționat că, pe lângă drona care s-a autodistrus în portul Constanța, o a doua s-a autodetonat, sub monitorizarea Gărzii de Coastă, în largul Portului Constanța, iar alte două drone au explodat la circa 145 de km est de Constanța.

Nicușor Dan a precizat că mijloacele de luptă făceau parte dintr-o operațiune condusă de Ucraina împotriva agresiunii militare ruse. Potrivit oficialului, forțele ucrainene au pierdut controlul asupra aparatelor „ca urmare a acțiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”.

Informații primite în cursul dimineții de la partea ucraineană au permis evacuarea zonei cu risc de explozie”, a spus el.

Liderul de la Cotroceni a subliniat că autodetonarea dronelor nu a produs victime și nici daune „semnificative”. Acesta a mai spus că, în prezent, nu există pericol la adresa cetățenilor sau infrastructurii naționale.

Pe parcursul întregii zile, am fost permanent în contact cu toate instituțiile implicate. De asemenea, există o comunicare directă între Administrațiile Prezidențiale din România și Ucraina și, în egală măsură, MApN, SRI, MAI și MAE au menținut un contact operativ și eficient cu partea ucraineană și cu partenerii din UE și NATO”, a spus Nicușor Dan.

Amintim că, în dimineața zilei de 5 iunie, în Portul Constanța a fost depistată o dronă marină. Aceasta a explodat în jurul orei 10:30, fără a provoca victime.

Pe parcursul zilei, Forțele Navale ale Ucrainei au comunicat că, în timpul unei misiuni în Marea Neagră, una dintre ambarcațiunile sale fără pilot a pierdut controlul și a ajuns în largul coastei României. Instituția a precizat că a furnizat informațiile necesare Forțelor Navale ale României pentru a preveni pierderi în rândul populației civile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: