Fost director adjunct al SIS, numit director interimar al Serviciului Vamal. Despre cine este vorba

Noul director interimar al Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, a fost prezentat de către viceprim-ministrul Serghei Pușcuța, angajaților instituției. Anunțul a fost făcut astăzi, 3 decembrie, printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. 

„Deoarece Serviciul Vamal este prezent practic pe întreg teritoriul țării și interacționează atât cu agenți economici, cât și cu persoane fizice, cer să desfășurați activitatea în strictă conformitate cu legislația. Vă rog să concentrați toate eforturile pentru a determina ca procedurile Serviciului Vamal să fie prietenoase și oneste”, l-a îndemnat vicepremierul.

Precizăm că anterior, Sergiu Burduja a deținut funcția de consilier al Ministrului Finanțelor și Șef al Direcției control financiar și audit din cadrul aceluiași minister. Înainte de asta, el a fost director adjunct al SIS, iar ulterior – director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

Mandatul fostului șef al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie. În data de 3 septembrie a fost anunțat concursul pentru funcția vacantă, la care s-au înscris 22 de candidați (unul după expirarea termenului de depunere a dosarelor).

În octombrie, ministerul Finanţelor a anunţat prin intermediul unui comunicat de presă, că niciunul dintre cei doi candidați, Iurie Gorea, cât și Natalia Calenic, nu a promovat concursul pentru funcția de director al Serviciului Vamal.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: