europalibera.org

Fost șef adjunct la penitenciare, acuzat că și-ar fi declarat fals averea, achitat: reacția procurorilor

Un fost director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acuzat că și-ar fi declarat fals averea, a fost achitat. Informația a fost comunicată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Conform PCCOCS, fostul demnitar ar fi ascuns mai multe bunuri și venituri. Pe de altă parte, fostul director adjunct a susținut că declarația de avere i-ar fi fost completată de subordonații săi, iar el doar a semnat-o. Totuși, procurorii PCCOCS afirmă că dețin probe care ar demonstra că fostul demnitar nu a inclus intenționat în declarație bunurile și veniturile. Reprezentanții procuraturii specializate au anunțat că vor contesta sentința prin care acesta a fost achitat.

Reprezentanții PCCOCS au comunicat, pe 10 martie, că vor contesta sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care un fost director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, acuzat de declararea falsă a averii, a fost achitat.

Conform procuraturii specializate, ex-adjunctul ANP ar fi ascuns de la declararea publică a averii sale mai multe bunuri și venituri, pentru perioada anilor 2017-2021.

„Legea îl obliga să depună declarații de avere și interese în fiecare an, precum și la angajare și la eliberare de funcția publică – obligație impusă inclusiv pentru „prevenirea şi de combaterea îmbogăţirii nejustificate”. Așadar, în cele șase episoade infracționale, fostul demnitar nu ar fi inclus în declararea publică a averii imobile din municipiul Chișinău, banii rezultați din donații și moșteniri, sume de bani urmare a vânzării automobilelor. Totodată, fostul demnitar de stat ar fi ascuns de la declararea publică a veniturilor și faptul că deținea automobilele înregistrate pe rude apropiate. Deși printre argumentele inculpatului se numără și faptul că declarația de avere i-ar fi fost completată de subordonații de la muncă (iar el doar a semnat-o), procurorii PCCOCS dețin probe despre faptul că demnitarul nu ar fi inclus intenționat în declarație sume de bani și bunurile menționate”, au comunicat reprezentanții procuraturii.

Instituția a adăugat că falsul în declarații se pedepsește cu amendă cuprinsă între 20 000 lei și 30 000 lei sau cu închisoare de până la 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții ori să exercite o anumită activitate pentru 2-5 ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Pod de pontoane la Cosăuți-Iampol: Chișinăul și Kievul au ajuns la o înțelegere, după suspendarea finanțării americane

Un pod de pontoane peste Nistru, între Cosăuți și Iampol, ar putea deveni prima soluție funcțională de traversare rutieră a frontierei moldo-ucrainene în această zonă, după ce proiectul podului permanent, aprobat anterior, a fost blocat din lipsă de finanțare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, după vizita din această săptămână efectuată la Kiev, că Republica Moldova va începe în 2026 construcția celor 26 de kilometri de drum necesari pentru conectarea la acest obiectiv, iar partea ucraineană va instala podul de pontoane.

Ministrul a explicat că podul din piatră, planificat inițial, ajunsese într-o fază avansată și beneficia de sprijin financiar american, inclusiv prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), structură lichidată între timp.

Proiectul era într-o fază foarte avansată, fiind realizat împreună cu americanii, cu USAID. Au fost oferite și resurse financiare. Partea ucraineană luase tot proiectul asupra sa (…) și, atunci când s-a schimbat situația în Statele Unite și a dispărut finanțarea, a fost blocat și acest proiect”, a spus Vladimir Bolea, în cadrul emsiunii „În context” de la Moldova 1.

După revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, administrația americană a înghețat programele de asistență externă pentru revizuire, iar în 2025 majoritatea programelor USAID au fost anulate sau restructurate. Din vara anului 2025, agenția nu mai funcționează ca instituție independentă, atribuțiile rămase fiind transferate către Departamentul de Stat al SUA.

În aceste condiții, resursele pentru podul permanent nu au mai fost alocate, iar altele noi nu au fost identificate la această etapă.

Soluție rapidă: pod de pontoane

Autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat o alternativă considerată mai rapidă și mai realistă în actualul context.

„Ucraina are un pod de pontoane care poate permite să treacă tirurile de marfă, în medie de 40 de tone, încărcate. Cu pași foarte mari, trebuie să dăm în exploatare acest pod de pontoane. Este unul extrem de practicabil și noi îl vom face”, a spus ministrul.

Podul de pontoane ar permite reluarea circulației camioanelor de marfă și ar crea o legătură directă între nordul Republicii Moldova și regiunea Vinița din Ucraina.

„El este important și pentru noi, nu numai pentru partea ucraineană, pentru că vorbim despre componenta economică – transporturi, importuri, exporturi. Noi tot facem export în Ucraina și beneficiază și agenții economici din Republica Moldova”, a mai menționat Vladimir Bolea.

Oficialul a anunțat că, în 2026, Republica Moldova va începe construcția celor 26 de kilometri de drum prevăzuți în proiectul tehnic elaborat de partea moldovenească.

La rândul său, Ucraina urmează să-și realizeze infrastructura de acces și să instaleze podul de pontoane.

Podul Cosăuți–Iampol a fost conceput ca un pod rutier permanent peste Nistru, cu o lungime totală estimată de aproximativ 1,3 – 1,5 kilometri, incluzând estacada de pe malul ucrainean. Proiectul prevedea două benzi de circulație și infrastructură pentru pietoni și, potrivit unor descrieri, piste pentru biciclete.

Lucrările au fost lansate oficial în 2022, iar partea ucraineană și-a asumat construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova urma să realizeze drumurile de acces și punctul de trecere a frontierei. Traversarea ar fi trebuit să înlocuiască bacul nefuncțional de la Cosăuți și să creeze o legătură directă între nordul R. Moldova (Soroca – Chișinău) și regiunea Vinița din Ucraina, ocolind regiunea transnistreană.

Costurile estimate au variat în timp între aproximativ €100 de milioane și circa $200 de milioane.

Războiul din Ucraina, creșterea costurilor și, ulterior, retragerea finanțării americane au dus, însă, la blocarea proiectului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: