europalibera.org

Fost șef adjunct la penitenciare, acuzat că și-ar fi declarat fals averea, achitat: reacția procurorilor

Un fost director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acuzat că și-ar fi declarat fals averea, a fost achitat. Informația a fost comunicată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Conform PCCOCS, fostul demnitar ar fi ascuns mai multe bunuri și venituri. Pe de altă parte, fostul director adjunct a susținut că declarația de avere i-ar fi fost completată de subordonații săi, iar el doar a semnat-o. Totuși, procurorii PCCOCS afirmă că dețin probe care ar demonstra că fostul demnitar nu a inclus intenționat în declarație bunurile și veniturile. Reprezentanții procuraturii specializate au anunțat că vor contesta sentința prin care acesta a fost achitat.

Reprezentanții PCCOCS au comunicat, pe 10 martie, că vor contesta sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care un fost director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, acuzat de declararea falsă a averii, a fost achitat.

Conform procuraturii specializate, ex-adjunctul ANP ar fi ascuns de la declararea publică a averii sale mai multe bunuri și venituri, pentru perioada anilor 2017-2021.

„Legea îl obliga să depună declarații de avere și interese în fiecare an, precum și la angajare și la eliberare de funcția publică – obligație impusă inclusiv pentru „prevenirea şi de combaterea îmbogăţirii nejustificate”. Așadar, în cele șase episoade infracționale, fostul demnitar nu ar fi inclus în declararea publică a averii imobile din municipiul Chișinău, banii rezultați din donații și moșteniri, sume de bani urmare a vânzării automobilelor. Totodată, fostul demnitar de stat ar fi ascuns de la declararea publică a veniturilor și faptul că deținea automobilele înregistrate pe rude apropiate. Deși printre argumentele inculpatului se numără și faptul că declarația de avere i-ar fi fost completată de subordonații de la muncă (iar el doar a semnat-o), procurorii PCCOCS dețin probe despre faptul că demnitarul nu ar fi inclus intenționat în declarație sume de bani și bunurile menționate”, au comunicat reprezentanții procuraturii.

Instituția a adăugat că falsul în declarații se pedepsește cu amendă cuprinsă între 20 000 lei și 30 000 lei sau cu închisoare de până la 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții ori să exercite o anumită activitate pentru 2-5 ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: