Fostul șef al Biroului lui Zelenski, suspectat de spălare de bani, a fost arestat. Poate fi eliberat pe cauțiune de €2,7 mln

Fostul șef al Oficiului Președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, a fost arestat pentru două luni de un tribunal din Kiev, în dosarul de spălare de bani prin construirea unui complex rezidențial de lux în apropierea capitalei ucrainene. Instanța i-a oferit posibilitatea de a fi eliberat pe cauțiune în valoare de 140 de milioane de grivne, echivalentul a circa 2,72 milioane de euro.

„Nu am acești bani”, a declarat Ermak în instanță, adăugând că are „destui prieteni și cunoscuți” și că speră că „aceștia îl vor putea ajuta”. Totodată, acesta a respins toate acuzațiile.

În cazul achitării cauțiunii, Ermak ar trebui să rămână în Kiev, să predea pașapoartele și să nu comunice cu ceilalți inculpați din dosar, printre care Timur Mindici, fostul viceprim-ministru Aleksei Cernișov și prezicătoarea Veronika Anikeieva.

Organele anticorupție îl suspectează pe Ermak de spălare de bani în cadrul unui grup organizat. Potrivit legislației ucrainene, această infracțiune se pedepsește cu 8 până la 12 ani de închisoare.

Potrivit Biroului Național Anticorupție (NABU) și Procuraturii Specializate Anticorupție (SAP), Ermak ar fi participat, împreună cu un grup de oameni de afaceri și politicieni, la o schemă de spălare a circa 460 de milioane de grivne, aproximativ 10,5 milioane de dolari, prin construirea complexului rezidențial de lux „Dinastia” din apropierea Kievului.

Potrivit anchetatorilor, între 2021 și 2025 participanții grupului ar fi spălat 8,9 milioane de dolari, direcționați spre construcția a patru reședințe în complexul „Dinastia”, una dintre ele urmând să îi revină lui Ermak. Banii ar fi provenit dintr-o schemă coruptă la compania energetică „Energoatom”.

***

Andrei Ermak a condus Biroul Președintelui Ucrainei timp de aproape cinci ani, devenind una dintre cele mai influente și controversate figuri din administrația lui Volodimir Zelenski. Considerat „eminența cenușie” a puterii de la Kiev, Ermak a controlat cele mai sensibile dosare de politică externă și internă, acumulând o influență care l-a făcut cunoscut drept „vicepreședinte neoficial” al Ucrainei, potrivit BBC.

Avocat internațional specializat în drepturi de autor, Ermak l-a cunoscut pe Zelenski prin intermediul industriei cinematografice, în jurul anului 2010. În primăvara lui 2019, a început să frecventeze sediul de campanie al viitorului președinte, iar după victoria acestuia a fost numit consilier prezidențial. În februarie 2020, a preluat conducerea Biroului Prezidențial.

În cei cinci ani în funcție, Ermak a devenit principalul interlocutor al Kievului în negocierile internaționale — a participat la schimbul de prizonieri din 2019, la negocierile pentru summitul Normandia 4 de la Paris și a jucat un rol major în organizarea unicei întâlniri dintre Zelenski și Vladimir Putin. Stilul său neconvențional a generat însă tensiuni cu Ministerul de Externe și scandaluri diplomatice. Unul dintre cele mai cunoscute implică intermedierea sa între Kiev și echipa lui Donald Trump în vara lui 2019, episod care a stat la baza primei proceduri de impeachment împotriva fostului președinte american.

Pe plan intern, Ermak a fost acuzat de monopolizarea puterii în jurul său, plasând persoane loiale în funcții cheie din Ministerul Apărării, Banca Națională, instituțiile de aplicare a legii și companiile de stat. Fostul președinte Petro Poroșenko a rezumat situația astfel: „Țara este condusă de cinci sau șase oameni. Sau, de fapt, de unul singur, și numele lui este Andrii Ermak.”

Ermak și-a depus demisia în noiembrie 2025, după ce Biroul Național Anticorupție al Ucrainei a percheziționat apartamentul său în contextul unui dosar de amploare privind scheme corupte în sectorul energetic. Demisia sa a fost salutată de opoziția ucraineană și de foști oficiali care se confruntaseră cu el de-a lungul anilor. „Nu credeam că este posibil să plece vreodată”, a declarat atunci un fost oficial de rang înalt, sub protecția anonimatului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: