jurnal.md

Fostul șef al Procuraturii Chișinău, Ștefan Șaptefrați, este vizat într-un denunț al ANI către Procuratura Generală

Ștefan Șaptefrați, ex-procuror – șef al Procuraturii municipiului Chișinău, este vizat într-un denunț remis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) către Procuratura Generală a Repubicii Moldova. Denunțul a fost făcut în baza unei proceduri de control al averii pe numele acestuia, în cadrul căruia inspectorul de integritate a identificat o posibilă schemă de spălare de bani și caracterul dubios a provinienței unor sume de bănești, care au fost acordate sub formă de împrumuturi, potrivit unui comunicat publicat pe 17 noiembrie.

Controlul averii a fost inițiat la începutul anului 2020 și a vizat perioada 2013 – 2020, fiind extins pe numele membrilor familiei și copiilor minori. Șaptefrați activează în organele procuraturii din anul 1998, având două pauze de activitate.  

În cadrul controlului, inspectorul de integritate a constatat trei neconcordanțe, care nu se încadrează în perioada supusă controlului, dar cad sub incidența legislației penale.

În 2008, acesta a intrat în posesia unui bun imobil în municipiul Chișinău contra sumei de 11,6 milioane de lei. Peste aproximativ un an, a achiziționat cu 5 milioane de lei două terenuri pentru construcții în raionul Ialoveni.

De asemenea, când devine subiect al declarării, în declarația de avere și interese personale depusă pentru anul 2014, acesta a indicat că i-au fost rambursate două împrumuturi bănești în sumă totală de peste 6,7 milioane de lei, pe care le-ar fi acordat unui SRL.

„Din informațiile atașate la dosar, inspectorul a observat că activitatea acestui SRL a fost una neprofitabilă. Chiar dacă SRL-ul a vândut activele sale de peste 3 milioane de lei, acesta nu dispunea de suma necesară pentru a acoperi datoria față de subiect. Prin urmare, apare o neclaritate referitoare la această sumă”, a precizat ANI.

În denunțul către Procuratură, inspectorul invocă și un împrumut în sumă de 100 de mii de euro, pe care concubina fostului procuror-șef, care nu a înregistrat activități remunerate, l-ar fi acordat unei persoane fizice.

„În contextul dat, a apărut banuiala rezonabilă cu privire la legalizarea unor sume bănești cu proviniență necunoscută”, se mai menționează de ANI.

Astfel, inspectorul a solicitat instituției penale să examineze toate aceste circumstanțe și să fie luate măsurile necesare pentru elucidarea acestor fapte. Totodată, dacă actul emis va rămâne definitiv, fostul procuror – șef este obligat de lege să își rectifice declarația de avere și interese personale la eliberare, în termen de 30 de zile.

***

Ștefan Șaptefrați a devenit șef al Procuraturii Chișinău în urma unui concurs pe care l-a promovat în 2017. În marie 2020, Șaptefrați a fost eliberat din organele Procuraturii, după ce procurorul general, Alexandr Stoianoglo i-a acceptat raportul de demisie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: