FOTO Un bloc de locuit din Kramatorsk, distrus în urma bombardamentelor: două persoane au decedat, 8 se află la spital 

În rândul cetățenilor din Republica Moldova se înregistrează un nivel ridicat de incertitudine privind opțiunile de vot pentru viitoarele alegeri prezidențiale, la care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida. Asta arată datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat pe 27 mai.

Pe cine ar vota cetățenii la prezidențiale?

Potrivit cercetării sociologice, aproape jumătate dintre respondenți nu au în prezent un favorit clar. Un sfert dintre participanți (25,5%) au declarat că nu știu pentru cine ar vota, 14,4% au spus că nu ar susține niciunul dintre candidații propuși, iar 5% au refuzat să răspundă.

Dintre politicienii menționați, fostul președinte Igor Dodon se află pe primul loc în preferințele respondenților, cu 8,3%. El este urmat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu 6,7%, și de deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 6,5%. Fostul prim-ministru Dorin Recean este preferat de 5% dintre respondenți. Pe următoarele poziții se află liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, cu 4%, și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, cu 3,8%.

Următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

Ce partide preferă moldovenii?

Sondajul mai arată și preferințele politice în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. În acest caz, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se află pe primul loc, cu 30,7% din totalul respondenților. Pe locul al doilea se situează Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cu 12,2%, urmat de Partidul „Democrația Acasă”, cu 5,9%. Celelalte formațiuni ar obține sub 5%, sub pragul electoral de intrare în Parlament.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de ±3,1%.