(FOTO) Consecințele sociale și economice ale războiului din Ucraina pentru Moldova, abordate de Natalia Gavrilița în cadrul Reuniunii Liderilor de la München

Prim-ministra Natalia Gavrilița a participat astăzi, 29 noiembrie, la Reuniunea Liderilor de la München, care este un format al Conferinţei de Securitate de la München. Șefa Guvernului de la Chișinău a vorbit în cadrul sesiunii „Dark Clouds Over the Black Sea? Regional Security in Flux”, despre consecințele sociale și economice ale războiului din Ucraina pentru Republica Moldova.

În cadrul reuniunii Liderilor de la München, care s-a desfășurat la București, Natalia Gavrilița a subliniat faptul că cele mai mari amenințări cu care se confruntă în prezent Republica Moldova sunt legate de războiul hibrid și securitatea energetică.

„M-am referit la întreruperea lanțurilor de aprovizionare cu alimente, limitarea accesului producătorilor la piețele tradiționale de export, presiunile pe bugetul național în contextul gestionării fluxului de refugiați și adaptării infrastructurii de transport și logistică. Cu toate acestea, țara noastră a contribuit considerabil la menținerea rutelor comerciale care leagă Ucraina de litoralul românesc al Mării Negre, completând eforturile Turciei în ceea ce privește coridorul de cereale prin Bosfor.

În ultimele șapte luni, „Gazprom” a crescut prețurile la gazele naturale de circa șapte ori, fiind înregistrate și scăderi ale cantităților livrate. Mai mult, țara noastră se confruntă acum cu o criză de alimentare cu energie electrică. Din cauza interconexiunilor tehnice ale rețelelor electrice, atacurile rusești cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene duc automat la deconectarea alimentării cu energie a Republicii Moldova”, a scris Natalia Gavrilița pe pagina sa de facebook.

Totodată, prim-ministra le-a mulțumit partenerilor români pentru sprijinul pe care îl oferă Republicii Moldova.

„Fără ajutorul prietenilor noștri români, care ne-au sprijinit cu livrări de energie electrică și păcură, țara noastră s-ar afla într-o situație dificilă. Ne confruntăm cu provocări care, dacă nu sunt abordate împreună cu partenerii noștri transatlantici și europeni, riscă să conducă la o instabilitate sporită în întreaga regiune a Mării Negre. În acest context, am accentuat importanța îmbunătățirii dialogului politic și cooperării practice cu UE și NATO, inclusiv în abordarea amenințărilor hibride și combaterea dezinformării”, a precizat ea.

Reuniunea Liderilor de la München se desfăşoară cu uşile închise, în baza regulilor de tip Chatham House, iar invitați sunt încurajați să se implice activ și să participe la toate sesiunile.

Scopul instituirii acestui format este de a crea un spaţiu pentru generarea de idei noi şi soluţii viabile pentru cele mai stringente probleme de politică externă şi de securitate. Evenimentul a reunit la București participanţi la nivel înalt din peste 25 de state, printre care formatori de opinie, analiști, experți, actuali şi foşti oficiali. Aceasta este prima Reuniune a Liderilor de la München, din 2009 încoace, care se desfășoară în Europa de Est. Ultima ediție a avut loc la Washington în mai 2022.

În cadrul vizitei de o zi în capitala României, prim-ministra Natalia Gavrilița a avut o întrevedere bilaterală cu premierul român, Nicolae Ionel Ciucă.

„Am făcut un schimb de opinii privind situația economică, energetică și de securitate din regiune, și ne-am exprimat sprijinul reciproc în depășirea provocărilor generate de războiul din Ucraina. Am mulțumit prim-ministrului Ciucă pentru măsurile prompte adoptate de România pentru atenuarea impactului crizei energetice, care a lovit țara noastră. În acest sens, este vorba în special despre furnizarea, la un preț preferential, de electricitate, gaze naturale, păcură și lemne de foc.

Am vorbit și despre acțiunile care ar mai putea fi întreprinse în viitor pentru sporirea securității energetice a Republicii Moldova, și în special despre proiectele de infrastructură care ar asigura conexiunea dintre țara noastră și România pe termen mediu și lung”, a informat șefa Guvernului de la Chișinău.

Totodată, Natalia Gavrilița a făcut referire și la proiectele în curs de implementare, fiind menționat și proiectul de construcție a podului Leova-Bumbăta, care urmează să fie finalizat până la sfârșitul lunii curente. În același timp, au discutat despre importanța accelerării implementării grantului de 100 de milioane de euro și debursarea, până la sfârșitul anului 2022, a 25 de milioane de euro pentru proiectele în domeniul educației și administrației publice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: