Liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a anunțat că fracțiunea parlamentară va vota, cel mai probabil, în favoarea învestirii guvernului condus de Natalia Gavrilița. Într-o postare publicată pe 5 august pe pagina sa de Facebook, deputatul care a părăsit Republica Moldova acum doi ani a menționat că, în schimbul celor șase voturi în susținerea noului executiv, solicită „ca noua guvernare să respecte opțiunea cetățenilor care au votat pentru ale formațiuni, inclusiv pentru Partidul „ȘOR””.
Ilan Șor a scris pe pagina sa de Facebook că decizia va fi luată în seara de joi.
„În această seară, vom decide dacă vom susține Cabinetul de miniștri în frunte cu Natalia Gavrilița. Cel mai probabil, da, îl vom susține. Vom face acest lucru nu pentru ca să fim pe placul lui Gavrilița, Sandu sau a altcuiva. Vom face asta din profund respect pentru alegerea poporului, care, de această dată, a decis să încredințeze puterea unei singure forțe politice. Mi se pare o prostie să ignori acest fapt sau să pretinzi că nu s-a întâmplat asta. Prin urmare, cel mai probabil, vom vota, în avans, pentru un nou Guvern. În schimb, solicităm ca noua guvernare să respecte opțiunea cetățenilor care au votat pentru ale formațiuni, inclusiv pentru Partidul „ȘOR””, a menționat ex-primarul de Orhei.
Ilan Șor a mai scris că speră ca noul guvern „spre deosebire de Guvernul precedent, va fi ghidat de interesele oamenilor și nu de răzbunare politică”.
Precizăm că Natalia Gavrilița a fost desemnată de președinta țării la funcția de prim-ministru. Programul de guvernare și echipa de miniștri urmează să vină vineri, 6 august, în Parlament pentru a cere votul de susținere a deputaților.
Amintim că fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) deține 63 de mandate în Parlament, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 32, iar fracțiunea Partidului „ȘOR” – 6. Pentru învestirea unui nou executiv este nevoie de 51 de voturi.
Curtea de Conturi a găsit mai multe nereguli la Ministerul Culturii, după ce a efectuat un audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale instituției pentru anul 2025. Cea mai mare abatere constatată vizează patrimoniul public gestionat de instituțiile culturale aflate în subordinea ministerului, raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri, a subevaluat patrimoniul cultural cu zeci de milioane de lei, și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură. Auditul a mai constatat că unele instituții din subordine au acordat sporuri și premii peste limitele legale
Auditul, publicat pe 9 iunie, relevă că ministerul a gestionat active în valoare totală de 3,1 miliarde de lei, raportând venituri de 850,2 milioane lei și cheltuieli de 820,9 milioane lei.
O constatare majoră vizează modul în care ministerul a raportat valoarea patrimoniului public gestionat de instituțiile culturale aflate în subordinea sa. Auditul a constatat că în evidența contabilă a ministerului figurează investiții și participații de doar 645,2 milioane de lei, deși valoarea reală a bunurilor administrate de aceste instituții ajunge la 1,225 miliarde de lei. Diferența de aproape 580 de milioane de lei nu este reflectată în contabilitatea ministerului.
„Ministerul a reflectat patrimoniul public cu 579,9 milioane lei mai puțin decât valoarea reală gestionată. Situația relevă lipsa controlului intern asupra integrității și raportării exacte a patrimoniului public”, se arată în raportul Curții de Conturi.
În același timp, Ministerul a contabilizat eronat două clădiri ocrotite de stat și două bunuri culturale, în total 19,8 milioane de lei, în alte categorii de active.
Dimensiunea reală a subevaluării este însă mult mai mare: din totalul de 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 10.900, adică 1,2%, au fost evaluate și contabilizate. Celelalte 903.500 rămân neevaluate și necontabilizate. Ministerul nu a înregistrat nici edificiile de cult cu statut de monumente ocrotite de stat.
Pe parcursul mai multor ani, ministerul nu a evaluat și contabilizat 130 de clădiri cu suprafața totală de 26.677 de metri pătrați, ceea ce a condus la o subevaluare semnificativă. Curtea de Conturi avertizează că numărul edificiilor neevaluate crește anual. De asemenea, ministerul nu a înregistrat drepturile patrimoniale asupra a 120 de bunuri imobile și a două terenuri, și nici drepturile de folosință asupra a 18 terenuri.
Auditul a constatat și că ministerul nu a înregistrat în evidența contabilă prejudiciile cauzate unor monumente de arhitectură, deși acestea au fost transmise spre examinare instanțelor de judecată. Prejudiciul pentru monumentul „Conacul urban Rîșcanu-Derojinski” de pe strada București 62 este de 21,4 milioane lei, cauzat de demolarea și edificarea unei replici neconforme.
Prejudiciul pentru edificiul de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 115/1 se cifrează la 4,1 milioane lei. În total, soldul creanțelor contingente a fost subevaluat cu 25,5 milioane lei.
Probleme grave vizează patrimoniul cinematografic național. În contabilitate sunt recunoscute doar 53 de filme, în valoare de 9 milioane lei, deși colecția națională cuprinde peste 5.000 de producții realizate din surse bugetare până în 2011, gestionate în prezent de patru entități — S.A. „Moldova Film”, S.A. „Moldcinema”, Agenția Națională a Arhivelor și Compania „Teleradio-Moldova”.
Auditul a fost în imposibilitate de a valida soldul contului „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, raportat de minister în sumă de 645,2 milioane lei. În realitate, valoarea patrimoniului public gestionat de instituțiile publice la autogestiune este de 1.225,1 milioane lei — cu 579,9 milioane lei mai mult decât suma raportată de minister. Curtea de Conturi apreciază că situația relevă lipsa controlului intern asupra integrității și raportării exacte a patrimoniului public.
Auditul a mai constatat acordarea sporului de performanță și a premiilor unice peste limitele prevăzute de cadrul legal, ceea ce a generat cheltuieli neconforme în valoare de 0,7 milioane lei. Ca urmare, cheltuielile aferente remunerării muncii au fost supraevaluate cu suma respectivă.
Recomandările anterioare, implementate doar în proporție de 44%
Curtea de Conturi a subliniat că gradul redus de implementare a recomandărilor formulate anterior demonstrează persistența unor deficiențe sistemice. Din cele 15 recomandări înaintate în cadrul misiunii de audit precedente, doar 3 au fost implementate integral, 10 parțial și 2 deloc, un nivel general de implementare de 44%.
Printre progresele înregistrate ca urmare a recomandărilor anterioare se numără evaluarea și contabilizarea a 1.100 de active ale moștenirii culturale în valoare de 23,5 milioane lei, înregistrarea investițiilor în reconstrucția Complexului Monastic Căpriana și a celui de la Curchi în valoare totală de 184,86 milioane lei și elaborarea Metodologiei privind evaluarea bunurilor culturale mobile.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
