Franța a preluat președinția Uniunii Europene pentru următoarele șase luni, transmite AFP, potrivit Agerpres. Este pentru a 13-a oară când acest rol revine Parisului, începând din 1958, și prima oară din 2008.
La miezul nopții dintre ani, Slovenia a predat ștafeta președinției prin rotație a UE, pe care o preluase la 1 iulie 2021. În semestrul al doilea din 2022, rolul va reveni Cehiei.
Pentru a marca începutul președinției franceze, turnul Eiffel și palatul Elysee – reședința din Paris a șefului statului – au fost luminate cu culoarea albastră a Europei. În prima săptămână din ianuarie, zeci de alte monumente din Franța vor fi scoase în evidență în același mod.
Consiliul Uniunii Europene reprezintă interesele celor 27 de state membre în fața Comisiei Europene și a Parlamentului European. Președinția convoacă reuniunile miniștrilor, stabilește agenda acestora și conduce negocierile. Așadar, timp de șase luni, Franța va dispune de o influență considerabilă pentru a promova anumite subiecte și a găsi compromisuri între cele 27 de țări, chiar dacă președinția presupune neutralitate și tact.
Președintele Emmanuel Macron a declarat vineri seara, în mesajul de Anul Nou, că „2022 trebuie să fie anul unei cotituri europene”.
Ambiția Franței este să facă Europa „puternică în lume, pe deplin suverană, cu libertate de alegere și stăpână pe destinul său”, arătase șeful statului încă din 9 decembrie.
Macron nu va prezida summiturile și consiliile europene; acest rol îi revine președintelui Consiliului European, belgianul Charles Michel.
AFP reamintește că UE se află la o răspântie în privința mai multor probleme importante, începând cu securitatea în Europa, în contextul concentrării a mii de militari ruși la frontiera Ucraine și cu criza produsă de coronavirus în domeniul sănătății, care afectează și economia.
Agenția apreciază că președintele francez poate conta și pe sprijinul noului cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, care va prezida anul acesta G7, grupul celor mai avansate economic țări – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. În primul discurs de Anul Nou, succesorul Angelei Merkel a pledat pentru o Europă „mai suverană și mai puternică”.
La rândul ei, șefa diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis „prietenilor noștri francezi”, într-o declarație făcută AFP, că pot conta pe susținerea Germaniei.
Macron dorește mai multe reforme în Europa: a spațiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE în fața migrației; a regulilor bugetare cunoscute drept criteriile de la Maastricht; a apărării, în ciuda reticențelor unor parteneri preocupați mai mult de protecția oferită de NATO.
Agenda politică internă a Franței va reduce însă disponibilitatea de acțiune, apreciază AFP. Vor avea loc alegeri – prezidențiale în mai și parlamentare în iunie. Opoziția îl acuză pe Macron că vrea să folosească președinția UE în scop electoral, chiar dacă acesta nu și-a anunțat încă oficial intenția de a candida pentru un nou mandat.
