Imagine simbol

Moldova, în UE cu Transnistria sau fără? Ce preferă moldovenii (Sondaj)

Opiniile cetățenilor privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, având un conflict înghețat pe teritoriul țării, sunt împărțite, arată un sondaj al Promo-LEX publicat pe 30 martie.

Marea majoritatea a respondenților – 27,9% – consideră Moldova ar trebui să continue procesul de integrare în blocul comunitar în timp ce caută soluții pentru rezolvarea diferendului transnistrean.

Alți 24,1% sunt de părere că aderarea la Uniunea Europeană ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului, în timp ce 21,6% cred că Moldova ar putea deveni membră a UE chiar și fără reintegrarea regiunii transnistrene.

În același timp, 18,5% dintre respondenți nu au știut să ofere un răspuns, iar 7,9% au refuzat să răspundă.

Promo-LEX

Cercetarea a fost realizată în perioada 22 februarie – 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Studiul a fost efectuat în 95 de localități urbane și rurale din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și diaspora). Datele au fost colectate prin metoda TAPI (interviuri față în față asistate de tabletă), de către 58 de operatori de interviu. Marja de eroare este de ±2,8%.

***

Reamintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat anterior că UE consideră Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene, astfel încât aceasta să nu devină un obstacol în procesul de aderare.

Ambasadorul Republicii Moldova în România, fostul secretar de stat al MAE, Mihai Mîțu, a declarat, la rândul său, că integrarea europeană ar putea contribui la soluționarea diferendului transnistrean. Potrivit lui, autoritățile de la Chișinău încearcă să explice locuitorilor din stânga Nistrului, în acest context, avantajele apropierii de Uniunea Europeană. De precizat, în acest context, Biroul politici de reintegrare a anunțat, recent, lansarea în 2026 a Fondului pentru convergență, menit să apropie cele două maluri ale Nistrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un bărbat, condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia Judecătoriei Criuleni

Un bărbat a fost condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia, care recunoaște că fapta a fost săvârșită din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei, a fost pronunțată de Judecătoria Criuleni, sediul Central.

Potrivit hotărârii judecătorești, bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea intenționată a violenței domestice asupra unui minor. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 7 462 de lei.

GENDERDOC-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+, a transmis într-un comunicat că incidentul a avut loc în martie 2024. Instanța a constatat că agresorul a acționat din ostilitate față de identitatea de gen a adolescentului. Acesta a încercat să-l forțeze să renunțe la tranziția hormonală, i-a interzis să ia medicamente și i-a restricționat accesul la telefon.

De asemenea, bărbatul a amenințat că va face publice fotografii personale ale victimei, că va recurge la violență fizică și chiar că îl va încorpora în serviciul militar din regiunea transnistreană. În plus, individul l-a împins, l-a lovit peste față și l-a obligat să-și tundă părul. Expertiza judiciară a confirmat că aceste acțiuni au afectat demnitatea victimei, provocându-i teamă, anxietate și un sentiment de nesiguranță.

Un alt element al hotărârii este faptul că instanța a stabilit explicit că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Deși victima a declarat ulterior că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că infracțiunea de violență în familie nu este una pentru care împăcarea poate duce la încetarea procesului penal.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, a menționat GENDERDOC-M.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: