Maxim (numele este schimbat), la fel ca mulți alți bărbați ucraineni de vârstă militară, și-a „cumpărat” ieșirea din Ucraina.

„Știți, când m-am oprit la primul hotel din Chișinău și mi-am lăsat lucrurile, am început să plâng. Atunci mi-am dat seama că părinții mei mi-au oferit o a doua viață. Dar vă pot spune așa: deși am cheltuit bani, nimic nu se compară cu viața umană. Pe băieții din armată îi costă mult mai scump și nu contează cum au ajuns pe front: voluntar sau nu”, spune el. „Singurul lucru de care sunt mândru”, continuă Maxim după o pauză, „nu am avut curajul să merg să apăr țara, dar am avut curajul să donez bani pentru Forțele Armate ale Ucrainei”.

Războiul l-a găsit la Odesa, unde a stat până în aprilie 2023. Câteva luni înainte de a fugi din țară, practic nu a părăsit locuința, pentru a nu fi observat de angajații Centrului Teritorial de Recrutare (CTR foste birouri de înmatriculare și înrolare militare). El spune că la sfârșitul anului trecut, angajații CTR au început să aplice o „nouă modă”: „Au început să meargă mai întâi pe străzile și bulevardele principale [căutând posibili recruți], apoi au început să inspecteze curțile. Așa că mergi pe stradă și dintr-o dată te înconjoară un grup și, în 90% dintre cazuri, te iau, iar apoi rudele tale pur și simplu îți trimit lucrurile necesare.”

Maxim are 26 de ani, este marinar. El recunoaște că visa să se alăture Forțelor Armate ale Ucrainei: „În 2014, am vrut să particip la ATO - o operațiune antiteroristă, dar eram în clasa a XI-a, nu aveam 18 ani și era imposibil. Apoi m-am pregătit încă de trei ori să mă înrolez în armată după 2014, dar învățam deja la universitate și am decis să-mi finalizez studiile.”

În septembrie 2022, autoritățile ucrainene le-au permis marinarilor să călătorească în străinătate dacă au un contract de muncă pe o navă, dar Maxim a refuzat să meargă la biroul militar de înregistrare și înrolare și să primească permisiunea de a călători ca marinar.

„Ceea ce voi spune nu este un secret pentru nimeni”, spune el, „Ucraina, din păcate, este o țară foarte coruptă. Dacă doriți să plecați legal, trebuie să veniți la biroul de înmatriculare și înrolare militară și să treceți un control medical. Și atunci te așteaptă o surpriză: s-ar putea să-ți servească o citație pe loc. Din păcate, angajaților CTR nu le pasă de nimic, principalul lucru pentru ei este să recruteze oameni.”

Prin decretul președintelui Zelenski, bărbaților de vârstă militară (de la 18 la 60 de ani) le-a fost interzis să părăsească țara imediat după invazia rusă și introducerea legii marțiale în Ucraina. Cu toate acestea, decretul în sine nu conține o interdicție de călătorie. „Au încetat să le elibereze pe baza unor reglementări care creau o serie de riscuri de corupție”, a declarat Artiom Sîtnic, șef adjunct al Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției.

Dar la fel ca și cu orice regulă, există excepții de la restricția de călătorie: bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani pot pleca dacă, de exemplu, însoțesc soții cu dizabilități, cresc trei sau mai mulți copii sau sunt marinari care merg la muncă în bază de contract pe nave maritime. Dar, după cum susține Maxim, nu este bătut în cuie faptul că cei care se încadrează în aceste categorii (sunt 13 în total) vor primi permisiunea de a pleca.

Dar această fereastră legală de plecare din țară a dat naștere la o varietate incredibilă de scheme ilegale, care sunt promovate în mod activ prin diverse canale de Telegram, oferind taților de familie posibilitatea „să aibă grijă de copiii lor” sau să negocieze o concluzie a unei comisii medicale militare (CMM), care ar stipula incapacitatea de a satisface serviciul militar pentru 1300 de dolari.

Serviciile speciale ucrainene identifică zilnic organizatorii unor astfel de scheme: de la un locuitor din Odesa care a „organizat” căsătorii fictive ale bărbaților de vârstă militară cu femei cu dizabilități pentru 4,5 mii de dolari, până la șeful aparatului administrației militare a orașului Kiev, care a ajutat deputați.


***

Maxim a ieșit din țară cu ajutorul intermediarilor: „pentru o sumă impunătoare” și, potrivit lui, „absolut legal”. În microbuzul de pe linia Odesa-Chișinău împreună cu el mai călătoreau încă trei „scutiți de comisie”: au ieșit fără probleme din Ucraina. Acum Maxim locuiește la Chișinău, pleacă în deplasări în bază de contract și se întoarce din nou în Moldova: Odesa este aproape și rudele îl pot vizita.

Pe lângă achiziționarea diferitor tipuri de certificate, bărbații încearcă să părăsească Ucraina folosind diferite moduri, inclusiv cele extreme: de exemplu, traversând Nistrul înot. Toamna trecută, ucraineanul Andrei Sapunov a povestit pe Facebook cum a trecut Nistrul înot cu documente, bani și un telefon învelit într-o pungă de plastic. Iar în septembrie 2022, în Ucraina, la granița cu Moldova, au fost reținuți doi bărbați pasibili de serviciul militar care încercau să părăsească ilegal țara, croindu-și drum printr-o turmă de mistreți.

Dar sunt cu mult mai mulți cei care apelează la serviciile intermediarilor pentru a trece granița cu Ucraina, inclusiv pe tronsonul moldo-ucrainean. De la începutul războiului, aproximativ 15 mii de ucraineni au trecut ilegal hotarul Moldovei.

Cu șeful poliției de frontieră din Moldova, Ruslan Galușca, stăm în fața unei hărți a țării din biroul său. Ea arată zonele cele mai problematice - nordul și sudul Moldovei. Dar acei bărbați ucraineni care trec prin segmentul transnistrean al frontierei, care nu este controlat de Chișinău, ajung și ei în atenția grănicerilor moldoveni, doar că atunci când pleacă din țară spre România: nu au ștampila în pașaport de intrare în Moldova.

Atât cetățenii Moldovei, cât și cetățenii Ucrainei fac bani pe seama celor care vor să părăsească ilegal țara aflată în război. Drept confirmare servește mesajul Poliției de Frontieră despre reținerea în data de 8 februarie a cinci cetățeni ucraineni cu vârsta cuprinsă între 32 și 38 de ani care au trecut ilegal granița. Ei au spus că fug de recrutare în armată, intermediarii i-au „ajutat” să treacă granița (costă de la 3 mii de dolari până la 7 mii de dolari) și au cerut azil în Moldova - acest lucru îi ajută să evitare extrădarea în Ucraina.

În 2022 au fost deschise 319 dosare penale privind organizarea migrației ilegale (art. 362(1) din Codul penal al Republicii Moldova), din ianuarie până în octombrie 2023 - 399. În aceste dosare sunt vizați 236 de cetățeni ai Republicii Moldova (inclusiv 24 de polițiști de frontieră) și 42 de cetățeni ai Ucrainei (cei care au putut fi identificați). În unele dintre cazuri privind organizarea migrației ilegale a ucrainenilor, instanțele moldovenești au emis deja verdicte. În cele mai multe cazuri, cetățenii ucraineni care au trecut ilegal granița sunt considerați victime.

În noiembrie 2023, instanța din Cahul a condamnat cetățeanul ucrainean T. și pe „colegul” acestuia moldovean I. în dosarul organizării migrației ilegale. Aceștia au fost acuzați că au înființat un grup moldo-ucrainean de crimă organizată, care s-a specializat în transportarea bărbaților ucraineni în Moldova pentru suma de 2 mii de euro.

Aceștia porneau din satul ucrainean Dimitrovca până în satul moldovenesc Valea-Perjei, raionul Taraclia. Potrivit anchetei, inculpații le promiteau clienților tranzitarea Moldovei cu transportarea ulterioară în Uniunea Europeană prin România. Iar I. le promitea contra sumei de 350 de euro că le va pune ștampile în pașapoarte precum că au traversat frontiera moldo-română.

Vitea și Dima (numele au fost schimbate) au trecut noaptea prin câmpuri granița moldo-ucraineană, apoi au mers pe jos 40 de minute. Ei au fost duși la Ceadîr-Lunga cu o mașină chemată de T. Câteva zile mai târziu s-au întâlnit în acest oraș cu I., i-au dat pașapoartele, iar acesta i-a „instruit” ca la punctul de control moldo-român să declare că au traversat singuri granița pe segmentul transnistreană și că nimeni nu i-a ajutat.

Vitea, Dima și T. au fost reținuți la punctul de control Cahul. Puțin mai târziu, a fost reținut și I. Ultimul nu și-a recunoscut vina și a declarat că „a întâlnit trei tipi într-un parc din Cahul: m-au întrebat cum să ajungă la București”. Nici T. nu și-a recunoscut vina: conform versiunii sale, „a întâlnit doi bărbați ucraineni la piața din Ceadîr-Lunga, toți trei au mers să bea cafea și apoi au decis să meargă împreună la Cahul”.

O instanță din Republica Moldova i-a găsit pe I. și T. vinovați de organizarea migrației ilegale și a aplicat fiecăruia o amendă de 67,5 mii lei. În plus, 5,7 mii euro, pe care i-a avut cu el în timpul arestării T. au fost confiscate în favoarea Moldovei.

Indiferent cum bărbații ucraineni au trecut granița în Moldova - cu ajutorul intermediarilor sau pe cont propriu, fie că au fost prinși la hotar sau nu, următorul pas este legalizarea șederii lor în țară. De regulă, ei cer azil. Potrivit art. 9 din Legea „Cu privire la azil în Republica Moldova”, solicitanții de azil „nu vor fi pedepsiți pentru intrarea ilegală sau șederea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova”.

De asemenea, autoritățile moldovenești nu au dreptul de a-i extrăda în altă țară, decât dacă reprezintă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova. Drept urmare, după izbucnirea războiului din Ucraina, sistemul de azil din Moldova a intrat în colaps. Până în data de 24 februarie 2022, în Moldova erau depuse anual aproape 100 de cereri de azil. În 2022, astfel de cereri au fost depuse de 11.218 cetățeni ai Ucrainei, dintre care 811 erau copii și 1.424 femei, restul 8.983 - bărbați.

Tot în 2022, Inspectoratul General pentru Migrație a luat 6.682 de decizii de încetare a procedurii de azil în raport cu cetățenii Ucrainei: fie la cererea acestora, fie prin constatarea plecării solicitanților din țară. Din ianuarie până în octombrie 2023 au fost aprobate 5.738 de astfel de decizii.

O sursă a NM în acest domeniu a explicat că majoritatea bărbaților din Ucraina își retrag cererile de azil și pleacă „mai departe”. Scopul lor este să călătorească în țările Uniunii Europene, unde, conform datelor din luna octombrie 2023, bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani reprezentau 17,87% din toți cetățenii ucraineni care au beneficiat de protecție temporară în Europa.

Dar unii bărbați ucraineni rămân în Moldova și solicită protecție temporară (acest statut a fost introdus special pentru ucraineni, deoarece procedura de obținere a acestuia este mai ușoară și mai rapidă; protecția temporară oferă drept de ședere, de muncă și asistență socială și medicală pe o perioadă de un an) .

Potrivit datelor din 5 februarie 2024, 33.523 de persoane au beneficiat de protecție temporară în Moldova, dintre care 8.063 sau 24,05% erau bărbați de vârstă militară, cetățeni ai Ucrainei. Nu există date despre câți dintre ei sunt scutiți din punct de vedere legal de serviciul militar.

NM a reușit să afle că autoritățile moldovenești pregătesc deja o hotărâre astfel încât protecția temporară să fie extinsă automat în cazul tuturor până în 2025. Cu toate acestea, proiectul încă nu a fost examinat de Guvern.

Șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Iulian Popov, subliniază într-un interviu acordat pentru NM că agenția este obligată să ia în considerare toate cererile de azil și protecție temporară, iar problema acordării statutului nu este un pas neprietenos față de țara de origine a refugiatului.

Și adaugă că instituția înregistrează cereri de azil în fiecare zi și în principal de la tineri ucraineni „care nu vor să lupte”.

O sursă a NM care lucrează cu refugiații menționează că majoritatea bărbaților din Ucraina preferă să nu vorbească deschis despre modul în care au părăsit țara.

„Jurnaliştii vin foarte des în diferite comunităţi şi, neînţelegând întotdeauna acest context, întreabă, sunt bărbaţi care au trecut ilegal hotarul, vrem să vorbim cu ei, garantăm anonimatul. Și în cele mai multe cazuri, ei primesc un răspuns extrem de agresiv - de la „nu este treaba voastră” până la propuneri de genul „duceți-vă voi la război și nu-i judecați pe alții”. În plus, mulți văd astfel de oameni ca agenți ascunși ai TCC ucrainean. Poate că - doar la nivel de senzații - există o diferență de atitudine față de cei care au plecat „singuri” și cei „care au fost scoși”. Cei care sunt „pe cont propriu” nu sunt niciodată condamnați, dar „cei scoși” este deja o poveste despre bani, pe care nu o are toată lumea, iar rădăcinile condamnării sunt altele”, spune interlocutorul.

Un alt interlocutor al NM din sfera umanitară precizează că bărbații ucraineni se tem că, după adoptarea unei noi legi privind mobilizarea în Ucraina, vor pierde protecția temporară în Moldova și ar putea fi extrădați în Ucraina.

„Da, o parte dintre bărbații ucraineni pleacă din Moldova și pleacă în Europa, pentru că acolo munca slab calificată se plătește mai bine. Dar cei care lucrează ca programatori și marinari rămân în Moldova din motive evidente: nu e departe de casă, rudele îi pot vizita. De exemplu, acești bărbați nu merg să primească ajutor umanitar de la organizațiile internaționale și nu comunică cu membrii comunității de refugiați ucraineni, deoarece nu știu cum se va reacționa la prezența lor. De exemplu, dacă întâlnesc o femeie al cărei soț a rămas în Ucraina și luptă. Dar nu toți sunt luptători, iar o persoană ar trebui să aibă dreptul fundamental la viață”, își împărtășește sursa observațiile.

Potrivit acestuia, acești bărbați sunt partea invizibilă a comunității ucrainene din Moldova, sunt izolați de comunitatea lor și practic nu se integrează.

„Se înregistrează pe site-uri matrimoniale, îi poți vedea pe acești oameni în magazine, pe străzi. Dar acești bărbați comunică doar cu oameni ca ei. Toată lumea are o valiză pregătită în cazul în care trebuie să plece repede din Moldova, nu se simt nicăieri în siguranță. Un marinar mi-a spus că se înregistrează pe site-uri matrimoniale nu pentru flirt sau sex, ci pentru că „nu are cu cine vorbi”, este singur”, spune interlocutorul.

Intrarea ilegală a bărbaților de vârstă militară din Ucraina nu poate fi abordată separat de problema mobilizării. Și aici abordarea drepturilor omului privind libertățile fundamentale se ciocnește de nevoile armatei, care luptă pentru al doilea an și, firește, suferă pierderi.

La sfârșitul anului 2023, Rada Supremă a înregistrat un proiect de lege „pentru îmbunătățirea unor probleme de mobilizare, evidență militară și efectuarea serviciul militar”, ulterior proiectul de lege a fost retras, iar în ianuarie 2024 deputaților din Radă le-a fost prezentată o versiune actualizată. Anterior, Zelenski a spus că intenționează să recruteze încă 450-500 de mii de oameni pentru serviciul militar.

Proiectul de lege propune reducerea vârstei de recrutare de la 27 la 25 de ani, introducerea unei citații electronice și furnizarea de servicii consulare în străinătate bărbaților cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani doar cu prezentarea legitimației militare. Pe 7 februarie, deputații Radei Supreme au aprobat proiectul de lege în primă lectură.

Potrivit publicației Politico , Kievul discută pe culoare cu Bruxelles-ul despre întoarcerea refugiaților ucraineni acasă până în 2025, când expiră „Directiva privind protecția refugiaților ucraineni în Uniunea Europeană”.

Potrivit datelor din octombrie 2023, 4.291.405 cetățeni ucraineni au beneficiat de protecție temporară în Europa, dintre care 336.100 erau bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani și 430.585 bărbați cu vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani, adică bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani reprezentau 17,87% din totalul cetățenilor ucraineni cu protecţie temporară europeană.

În decembrie 2023, șeful Ministerului Afacerilor Interne al Estoniei, Lauri Läänemets, a declarat că, dacă va fi necesar, autoritățile țării vor fi pregătite să ajute Ucraina să-și mobilizeze cetățenii. Este adevărat că a fost nevoit să explice ulterior că „ statul estonian nu are drept scop să alunge pe front bărbații care au vârsta de mobilizare care locuiesc aici ”.

Deocamdată nu se știe ce va face Moldova în acest caz - secretarului de presă al Cabinetului de Miniștri, Daniel Vodă, i-a fost dificil să răspundă pentru NM la această întrebare.

În același timp, Moldova deja extrădează ucrainenii care au trecut ilegal granița. Transferul și primirea cetățenilor între Moldova și Ucraina se realizează în baza unui acord bilateral privind readmisia persoanelor. Readmiterea este întoarcerea simplificată a persoanelor care se află ilegal pe teritoriul unei alte țări.

Una dintre condițiile transferului – faptul reținerii acestor persoane în zona de frontieră timp de 48 de ore din momentul în care au trecut ilegal frontiera de stat.

Mai mult, potrivit Kievului, 35 de cetățeni au fost transferați în Ucraina în acest mod în perioada 24 februarie 2022 până la 1 octombrie 2023; Chișinăul raportează 40 de cetățeni ucraineni pentru aceeași perioadă. Acest lucru este important: conform autorităților moldovenești, niciunul dintre cei extrădați în Ucraina nu a cerut azil sau altă formă de protecție în Moldova. Dacă ar fi făcut acest lucru - chiar și într-o conversație cu polițistul de frontieră - nu i-ar fi putut extrăda Ucrainei.

Politologul ucrainean Vladimir Fesenko a declarat pentru NM că noua lege privind mobilizarea în Ucraina are scopul, în primul rând, de a legaliza această procedură, iar necesitatea unei noi legi este cauzată de faptul că mobilizarea a fost efectuată folosind metode învechite și a eșuat.

„Mobilizarea s-a făcut încă din prima zi a războiului, dar cadrul de reglementare, de fapt, a fost sovietic, cu toate tradițiile sovietice, inclusiv corupția. Un exemplu ilustrativ este reținerea fostului comisar militar de la Odesa, Evgheni Borisov, suspectat de îmbogățire ilegală.

Noua lege a mobilizării are scopul de a face această procedură nu doar mai legală, ci și mai eficientă. Sarcina principală acum este de a găsi un echilibru între sancțiunile pentru eschivarea de la mobilizare și normele legale, de exemplu, limitarea perioadei de mobilizare la trei ani. Dacă războiul se termină mai devreme, oamenii vor fi demobilizați mai devreme. Acum este necesară completarea armatei, pentru că oamenii luptă de doi ani fără pauză”, a explicat expertul.

Potrivit acestuia, limitarea drepturilor și libertăților în timpul războiului este o măsură necesară.

În același timp, potrivit acestuia, Ucraina nu are instrumente reale pentru a-i mobiliza pe cei aflați în străinătate: „Sunt sceptic cu privire la toate ideile privind mobilizarea în străinătate. Situația ideală este atunci când o persoană de vârstă militară care se află în străinătate se înregistrează la autoritățile consulare și militare. Dar dacă o persoană a plecat din țară din cauza temerilor sale, mai ales dacă a părăsit-o ilegal, nu va merge la consulat și nu se va înregistra. În această situație, Ucraina nu are un mecanism care să influențeze astfel de oameni”, a conchis expertul ucrainean.

La rândul său, șeful Centrului Juridic pentru Avocați din Moldova (CDA), Oleg Palii, a explicat că obligațiile internaționale ale Republicii Moldova nu prevăd extrădarea persoanelor care au solicitat azil.

El a mai menționat că, după ce proiectul de lege privind mobilizarea a început să fie discutat în Radă, numărul cererilor de azil parvenite de la bărbații ucraineni din Moldova nu a crescut.

„Dacă e să ne uităm la rapoartele săptămânale ale Inspectoratului General pentru Migrație, există de zece ori mai puține astfel de solicitări decât în ​​2022”, a spus Palii. Și a prezentat datele din 5 februarie. Până astăzi, 166 de ucraineni au primit protecție umanitară în Moldova, alte 184 de cereri sunt în curs de examinare. În plus, ucrainenii caută să-și legalizeze șederea îndelungată în Moldova: de la începutul războiului, 2.198 de ucraineni au solicitat cetățenia moldovenească, iar aproximativ 7 mii au primit permis de ședere.

***

Eroul primei istorii relatate de noi, Maxim, nu planifică deocamdată să solicite azil sau protecție temporară. El este mulțumit că poate rămâne legal în Moldova timp de 90 de zile în decurs de șase luni în baza unui pașaport ucrainean. Deocamdată nu mai are nevoie de nimic, pentru că în restul timpului este în deplasări.