Victoria Furtună anunță că a obținut câștig de cauză în instanță, într-un proces în care a reclamat prejudicii cauzate de acțiunile organelor de urmărire penală și ale structurilor speciale, după ce împotriva sa a fost pornit un dosar penal în perioada în care activa la Procuratura Anticorupție. Instanța i-a admis parțial cererea și a dispus acordarea unor despăgubiri de 50.000 de lei din bugetul de stat. Acțiunea în judecată a fost înaintată împotriva Ministerului Justiției, procurorului general Ion Munteanu, fostei șefe a Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin și Serviciului de Informații și Securitate. Ministerul Justiției a comunicat pentr NewsMaker, că nu este de acord cu soluția instanței de judecată și o va contesta în instanțele ierarhic superioare.
Într-o postare publică, Furtună a declarat că, după ce în calitate de procuroare anticorupție a pornit o cauză penală privind acțiunile SIS și ale aparatului Președinției legate de excluderea unor judecători, iar împotriva sa a fost inițiată o cauză penală, urmată de percheziții și acuzații publice de corupție și abuz de atribuții. Aceasta susține că toate acestea au fost folosite „pentru a o compromite și a o reduce la tăcere”, iar după plecarea sa din sistem, cauza penală împotriva sa a fost clasată.
Furtună a precizat că, deși instanța a decis ca despăgubirile să fie achitate din bugetul statului, ea nu este de acord cu această soluție și va insista pentru inițierea unei cauze penale împotriva celor care au orchestrat acțiunile respective, pentru ca prejudiciul să fie recuperat direct de la persoanele vinovate.
„Într-un stat de drept, cei care abuzează de putere trebuie să răspundă personal pentru faptele lor”, a declarat Furtună.
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, a admis parțial cererea de chemare în judecată a Victoriei Furtună. Instanța a dispus achitarea a 50.000 de lei din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, cu titlu de prejudiciu moral, pentru acțiunile considerate ilicite ale organelor care desfășoară activitatea specială de investigații și ale procuraturii.
Totodată, statul a fost obligat să achite și 200 de lei drept cheltuieli de judecată. În rest, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Hotărârea poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile.
Document (3) by dumitrupetruleac03
Cine este Victoria Furtună?
Victoria Furtună s-a lansat în politică după ce, în martie 2024, a demisionat cu scandal din cadrul Procuraturii Anticorupție și a intrat în cursa electorală pentru Președinția Republicii Moldova din luna octombrie a aceluiași an. În cadrul scrutinului, Furtună a obținut doar 4,45% din sufragii. Alegerile prezidențiale din 2024 s-au desfășurat pe fundalul unei scheme de corupere electorală orchestrată de Șor, în interesul Rusiei, iar o investigație jurnalistică ZdG a arătat că Furtună ar fi fost unul dintre beneficiarii cumpărării de voturi.
Furtună a an avut un discurs critic la adresa integrării europene. În timpul campaniei electorale, unele dintre declarațiile sale au fost catalogate de instituții media drept false sau manipulatoare.
În discursurile publice, Victoria Furtună a susținut utilizarea sintagmei „limba moldovenească”, în contextul în care autoritățile de la Chișinău au inițiat modificări legislative pentru înlocuirea termenilor „limba moldovenească”, „limba de stat” și „limba oficială” cu „limba română”.
Victoria Furtună face constat declarații anti-UE și pledează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Federația Rusă, care au degradat semnificativ după începerea invaziei ruse la scară largă din Ucraina. Pe 6 martie 2025, aceasta a avut o întâlnire cu ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, și s-a fotografiat pe fundalul portretului președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.
În iulie 2025, Victoria Furtună a fost inclusă pe lista politicienilor moldoveni sancționați de Uniunea Europeană pentru „acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, manifestate în special prin cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale referendumului din 2024”.
În septembrie 2025, CEC a decis excluderea formațiunii conduse de Furtună de la alegerile parlamentare, motivând utilizarea fondurilor nedeclarate, a resurselor financiare din străinătate și implicarea în blocuri electorale camuflate.
Tot în septembrie 2025, Ucraina a extins lista sancțiunilor aplicate persoanelor și organizațiilor care „promovează narațiuni pro-ruse” și „justifică agresiunea Federației Ruse”, fiind vizate 11 figuri civice și politice din Republica Moldova, inclusiv Victoria Furtună.
