«Găgăuză fiind, eu am decis să
învăț în limba română
»
De ce mulți tineri din Găgăuzia nu vorbesc în română și
ce-i de făcut în acest caz?
«Găgăuză fiind, eu am decis să
învăț în limba română
»
De ce mulți tineri din Găgăuzia nu vorbesc în română și
ce-i de făcut în acest caz?

Nivelul de cunoaștere a limbii române în rândul tinerilor din Găgăuzia este în continuare scăzut. Cauzele principale ale acestei situații le constituie nivelul insuficient de predare în școlile din autonomie și lipsa unui mediu lingvistic. Uneori, acest lucru îi împiedică pe absolvenții din Găgăuzia să se integreze în societate, unii povestesc că se confruntă cu situații de discriminare, iar cineva decide să-și continue studiile în Transnistria sau în străinătate.

NM a discutat cu cinci tineri din Găgăuzia despre cum ei (nu) au studiat limba română în școală, cum și unde au decis să-și continue studiile, dacă s-au confruntat, în afara autonomiei, cu situații de discriminare pe principii lingvistice sau etnice și ce cred ei despre aceasta. De asemenea, am discutat cu experții, cum poate fi soluționată problema și cum poate fi îmbunătățit nivelul de cunoaștere a limbii române în Găgăuzia.

Nadejda Monastîrlî
23 de ani
A absolvit Liceul „Celenghir" din satul Avdarma, în anul 2016. Studiază relațiile internaționale la Universitatea de Stat din Moldova.
«Nimeni n-a spus: „Dacă ești găgăuză, mergi în grupa rusă", dar o discriminare indirectă a fost»
La școală, disciplina mea preferată era limba română. La început, noi scriam în agende „limba moldovenească", apoi – română. Pentru mine însă ea continua să fie disciplina preferată. De trei ori am câștigat locul doi la olimpiadele regionale de limba română în Găgăuzia, aveam un nivel de cunoaștere destul de înalt. De aceea eu, găgăuză fiind, am decis să învăț la universitate într-o grupă cu studiere în limba română.

În anul 2016, am decis să merg la studii la Universitatea de Stat din Moldova. Eram gata cu mare drag să studiez în limba română toate secretele și subtilitățile specialității „relații internaționale". Aveam o dorință, tendință și motivație enormă să învăț specialitatea și să-mi perfecționez nivelul de cunoaștere a limbii.
Psihologic și moral, mi-a fost foarte dificil să învăț într-o grupă cu predare în limba română. Nivelul meu de cunoaștere a limbii române nu era atunci atât de bun ca să pot răspunde în limba română.

Am aflat că există oportunitatea ca profesorii să-mi ofere informațiile în limba rusă și eu să pot răspunde și să scriu lucrările individuale în limba rusă. Unii profesori mi-au promis că-mi vor oferi materiale suplimentare în limba rusă, ca să-mi fie mai simplu să învăț limba. Dar așa și nu am mai primit materialele.
«Eu înțelegeam absolut totul, dar nu puteam exprima pe deplin tot ceea ce vreau să spun»
Nadejda Manastîrlî
Colegii mei din grupa română nu m-au acceptat. Toți s-au împărțit în grupuri mici, așa cum se întâmplă de obicei, eu nu am reușit să intru în contact apropiat cu ei.

Mă simțeam oribil și peste 21 de zile de la începutul anului de studii, m-am transferat în grupa rusă.
«Pentru că 21 de zile constituie termenul în care este posibil să înțelegi, dacă te-ai obișnuit cu ceva»
În grupa cu predare în limba rusă, dragostea mea pentru limba română s-a intensificat, aveam doar note de zece la această disciplină...

Chiar dacă, până la urmă, m-am transferat în grupa rusă, în timpul studiilor la universitate am reușit să fiu selectată în programul Erasmus și să plec la un stagiu în România. Acolo, am învățat o jumătate de an într-o grupă vorbitoare de limba română. Aceasta a fost o experiență lingvistică extraordinară.

Dacă e să fac o concluzie, nu au fost niciun fel de cazuri directe de discriminare, nimeni nu mi-a spus: „Dacă ești găgăuză, du-te în grupa rusă", dar în interacțiunea cu profesorii și colegii de grupă am simțit o discriminare pasivă, subtilă".
Nadejda Peeva
27 de ani
În anul 2014, a absolvit Colegiul Pedagogic din Comrat și în anul 2019 – masteratul la Universitatea de Stat din Comrat, specialitatea „Politica socială a familiei și copilului".
«La lecțiile de limbă de stat, noi puteam vorbi în orice limbă, în afară de română»
Mă identific ca o găgăuză vorbitoare de limba rusă, am trăit toată viața în Comrat. Acum 10 ani, am absolvit școala și atunci presupuneam că nu voi avea nevoie de cunoașterea limbii de stat. Atunci, limba română se preda în școală nu tocmai la cel mai înalt nivel. La lecțiile de limbă de stat, noi puteam să discutăm despre subiecte străine și să vorbim în orice limbă, în afară de cea română.

Dar după ce am absolvit școala, am început să mă confrunt cu situații discriminatorii pe principiu lingvistic. S-a întâmplat în unele instituții medicale din Chișinău, la farmacie...

Nu neg faptul că e și vina mea că știu rău limba română. Atunci, la școală, trăiam într-o lume deosebită. Îmi părea că Găgăuzia și Republica Moldova erau două state diferite. Da, cu părere de rău, așa credeam. Dar acum, vreau să studiez limba de stat. Însă nu pot face acest lucru gratuit. În Găgăuzia nu există nicio posibilitate de a studia gratuit limba de stat.
Vladimir Sarandi
19 ani
A absolvit Liceul „Celenghir" din satul Avdarma, în anul 2020. Lucrează peste hotare.
«M-am gândit cât m-am gândit și am ajuns la concluzia că n-are sens să continuu să învăț în Moldova»
Imediat după absolvirea școlii, în loc să merg la o universitate în Moldova, am preferat să merg la muncă în Europa, în Estonia. Pentru că m-am așezat într-o zi și m-am gândit la perspectivele studiilor în Moldova și am ajuns la concluzia că n-are sens.

Când învățam la școală, unele discipline se predau foarte prost, eu nu știu limba de stat nici măcar în proporție de 30%, iar despre limbile străine nici nu vreau să pomenesc. Nici colegii mei de clasă nu au putut studia limba de stat în școală, și acest lucru e straniu.
Pe viitor, am hotărât că dacă și voi învăța la o universitate, va fi doar peste hotare și nu în Moldova. Am foarte mulți cunoscuți care au absolvit universități din Moldova și care oricum lucrează în străinătate, nici măcar nu conform profesiei.

Dacă voi merge la o universitate din străinătate, cel mai probabil, voi alege un domeniu ce ține de grafica 3D, programarea Java sau ceva asemănător. Posibil, anul viitor voi încerca să mă înscriu la o universitate din Estonia.
«Estonia este o opțiune excelentă, și aici se fac studii în limba rusă»
Vladimir Sarandi
Alexandr Arabadji
19 ani
A absolvit Liceul „Celenghir" din satul Avdarma, în anul 2020. Studiază relațiile internaționale la Universitatea Prieteniei Popoarelor din Rusia (RUDN).
«De mult am decis că voi primi studii superioare în Rusia»
Eu învăț la Moscova, la Universitatea Prieteniei Popoarelor din Rusia. De mult am decis că voi primi studii superioare în Rusia. Cred că în universitățile din Rusia, nivelul studiilor este mai înalt decât la Comrat, Chișinău sau Tiraspol.

Nu cunosc foarte bine limba de stat, dar examenul de bacalaureat l-aș fi susținut.

După ce am plecat în afara Găgăuziei și am fost admis la studii în Rusia, nu m-am confruntat cu niciun fel de discriminare [ca găgăuz]. Nici pe străzi, nici în timpul studiilor. Când mă adresez către cineva cu o întrebare, mi se răspunde calm. Chiar nu am ce reproșa.
Alexandr Tarlev
19 ani
A absolvit Liceul „Celenghir" din satul Avdarma, în anul 2020. Studiază limbile străine la Universitatea de Stat din Moldova.
«Mi-am dorit foarte mult să învăț în Turcia, dar din cauza pandemiei, toate planurile s-au ruinat»
În anul 2020, am fost admis la studii la Universitatea de Stat din Moldova. Mi-am dorit foarte mult să învăț în Turcia, dar din cauza situației epidemiologice, toate planurile s-au ruinat. La Chișinău, am ales Facultatea Limbi Moderne, limbile germană și engleză.

Cunosc limbile turcă, română, găgăuză și puțin coreeană. De aceea nu am avut probleme privind necunoașterea vreunor limbi. Și chiar dacă circumstanțele ar fi fost altele, cred că le-aș fi depășit.

Toți oamenii sunt diferiți. În orice caz, eu nu m-am confruntat cu situații de discriminare. Dacă pe neașteptate se va întâmpla ceva de genul ăsta, nu este o problemă, pentru că eu pot calma rapid oamenii. Nu că m-aș lăuda sau că m-aș da tare și mare, dar acum nu trebuie să taci, trebuie să ajuți pe alții în asemenea situații.
Există o soluție?
Nicolai Keleș, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova, a comunicat pentru NM că în Găgăuzia
95%
Minorități lingvistice și etnice
83%
Găgăuzi
4%
Moldoveni și vorbitori
de limba română

Nicolai Keleș
președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova
Sistemul educațional este vinovat că tinerii din Găgăuzia știu rău limba română. Nici măcar nu profesorii, dar anume sistemul educațional în general. Acesta nu este gata să meargă în întâmpinarea tinerilor din Găgăuzia. Sunt unele mici îmbunătățiri. De exemplu, anul acesta, în școala rusă din Ceadîr-Lunga, s-a deschis o clasă cu studierea în limba română. Au fost foarte multe cereri de înscriere în această clasă. Părinții doreau să-și înscrie copiii în clasa cu studierea în limba română. În același timp, în una dintre grădinițele din Comrat, copiii învață în două limbi – găgăuză și română. Dar, cu părere de rău, toate acestea sunt doar proiecte pilot.
Apărătorul drepturilor omului susține că în Găgăuzia nu există un mediu în care oamenii ar putea să comunice în limba română. „Partenerii și cercetătorii internaționali care au studiat această chestiune afirmă că pentru îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a limbii române în autonomie este important să fie creat un sistem educațional multilingvistic", a menționat Keleș.

Și ex-ministrul educației din Moldova, Liliana Nicolăescu-Onofrei subliniază că tinerii din Găgăuzia știu rău limba română din cauza că lipsește un mediu de comunicare în limba română.

Liliana Nicolăescu-Onofrei
Ex-ministrul educației
În prezent, calitatea predării limbii române în școlile din Găgăuzia este cu mult mai bună decât acum 15-20 de ani. S-au modificat și metodica predării, și programul de învățământ, și manualele. Dar a rămas problema utilizării limbii în afara lecțiilor. Cu regret, în Găgăuzia nu există un mediu în care elevii ar fi putut vorbi în limba română.
În opinia lui Nicolăescu-Onofrei, un asemenea mediu poate fi creat. Pentru aceasta, în opinia ex-ministrului, pot fi organizate activități extrașcolare, concursuri și proiecte în limba română.

O altă opțiune ar fi organizarea cooperării dintre școlile din Găgăuzia și cele cu predare în limba română din alte regiuni, pentru ca în timpul proiectelor și concursurilor comune, elevii din Găgăuzia să comunice cu alți copii din alte regiuni, vorbitori de limba română, și să studieze limba de stat.

Și site-urile oficiale ale autorităților din Găgăuzia ar putea fi traduse în limba română, consideră ex-ministrul. În prezent, informația de pe site-urile Comitetului Executiv și Adunării Populare din Găgăuzia este accesibilă doar în limba rusă, chiar dacă anterior, site-urile autorităților au fost administrate, o anumită perioadă, în două limbi datorită susținerii partenerilor externi.

Potrivit datelor Direcției Educație din autonomie, la 1 octombrie 2020, în Găgăuzia funcționează 46 de gimnazii și licee. Doar în trei dintre ele, lecțiile se predau în limba de stat.
Liceul „M. Eminescu" din Comrat
1
Liceul „G. Vieru" din satul Chioselia Rusă
2
Liceul „Luceafărul" din Vulcănești
3
Liceul „M. Eminescu" din Comrat
.
1
Liceul „G. Vieru" din satul Chioselia Rusă
2
Liceul „Luceafărul"
din Vulcănești
3
În anul de studii 2020-2021, în școlile și liceele din Găgăuzia învață 15,4 mii de elevi. Doar 1052 dintre ei studiază programul școlar în limba română.
NM s-a adresat către Ministerul Educației din Moldova cu întrebarea, ce măsuri iau autoritățile pentru a îmbunătăți nivelul de cunoaștere a limbii române în Găgăuzia. Solicitarea a fost transmisă la 30 octombrie. La momentul publicării articolului, ministerul nu ne-a răspuns.
Text: Tatiana Sultanova
Prezentare: Ecaterina Uzun
  •  
  •  
  •  
  •  
  • 1
  •  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: