Deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) acuză autoritățile centrale că ar încerca să „saboteze” alegerile pentru legislativul local, pe fondul disputelor juridice dintre Chișinău și Comrat privind organizarea cursei electorale. În același timp, aceștia insistă că vor organiza scrutinul la data stabilită – 21 iunie. Afirmațiile au fost făcute într-o declarație adoptată astăzi, 6 aprilie.
Deputații de la Comrat acuză că, după stabilirea datei alegerilor și alegerea președintelui organului electoral regional, autoritățile centrale nu ar fi introdus modificările în legislație, ceea ce tergiversează accesarea fondurilor alocate pentru organizarea scrutinului.
„Considerăm că acțiunile autorităților centrale ale Republicii Moldova, orientate spre sabotarea alegerilor deputaților Adunării Populare a Găgăuziei, sunt inadmisibile și contravin fundamentelor unui stat democratic, constituind o ingerință gravă în competențele autonome ale Găgăuziei și o limitare conștientă a drepturilor electorale fundamentale ale cetățenilor care locuiesc pe teritoriul UTA Găgăuzia”, se arată în declarație.
Deputații locali au mai menționat că alegerile pentru APG în termenul stabilit și că finanțarea procesului electoral va fi realizată în modul „prevăzut de lege”.
„Facem apel către autoritățile publice de toate nivelurile, către funcționarii publici, locuitorii autonomiei și organizațiile obștești din Găgăuzia să acorde organelor electorale ale Găgăuziei, în cadrul legislației în vigoare, tot sprijinul necesar pentru organizarea alegerilor deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei”, se mai arată în document.
Autoritățile de la Chișinău nu au reacționat deocamdată la învinuirea APG.
Amintim că, în martie, deputații din autonomie au stabilită că noile alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor avea loc pe 21 iunie, în pofida disputelor juridice care continuă între Comrat și Chișinău privind modul de organizare a scrutinului.
Criza din jurul alegerilor din Găgăuzia durează de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.
Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.
Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.
Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.
Pe 26 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul APG ar fi indus de Kremlin și „pionii” oligarhului fugar Ilan Șor.
