Andrei Mardari / NewsMaker

Gavrilița, gata să renunțe la PAS pentru un job la BNM. Salariul ar putea fi de cel puțin 4 ori mai mare decât cel de prim-ministru

Ex-premierul Natalia Gavrilița a anunțat, pe 14 iulie, că și-a depus dosarul pentru funcția de membră a Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). În caz că va trece concursul, Gavrilița va fi obligată să renunțe la orice afiliere politică, inclusiv să își suspende statutul de membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Natalia Gavrilița consideră că abilitățile sale vor fi utile anume în această funcție.

„Am decis să mă dedic de acum încolo dezvoltării economice a țării noastre dintr-o funcție tehnică, dar foarte importantă pentru stabilitatea macro-financiară a Republicii Moldova. E o decizie grea pe care mi-o asum. În același timp, voi rămâne în continuare alături de cetățeni, veghind ca activitatea Băncii Naționale să fie cât mai eficientă, transparentă și credibilă”, a scris ex-premierul pe Facebook.

Consiliu de supraveghere al BNM este format din 7 membri, 3 dintre care mai dețin funcțiile de guvernator, prim-viceguvernator și viceguvernator. NM a analizat declarațiile de avere ale celorlalți patru membri și a constat că trei din ei au beneficiat de o indemnizație lunară de 93.335 lei, iar unul de 75.684 lei. Astfel, putem presupune că, dacă Natalia Gavrilița va trece concursul, va primi lunar peste 75 de mii de lei, adică de cel puțin 4 ori mai mult de cât salariul de prim-ministru (21.971 lei lunar).

***

Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe 10 februarie 2023. În aceeași zi, Maia Sandu a desemnat candidatura lui Dorin Recean pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

Ulterior, pe 16 februarie 2023, majoritatea parlamentară a dat vot de încredere cabinetului de miniștri condus de către Dorin Recean. Noii miniștri au depus în aceeași zi și jurământul de credință patriei, în fața președintei Maia Sandu. Programul de Guvernare îl găsiți aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: