Пограничная служба Украины

Genderdoc-M: Tânărul ucrainean îmbrăcat în haine de damă care intenționa să ajungă în Moldova era, de fapt, femeie trans

Pe 15 aprilie, Serviciul ucrainean de Grăniceri a făcut public cazul unui „tânăr îmbrăcat în haine de femeie” ce intenționa să părăsească Ucraina și să intre în Moldova. Angelica Frolov, coordonatoare de program al centrului de informație Genderdoc-M, a declarat pentru NM că, de fapt, este vorba despre o femeie trans care încă nu a avut timp să-și schimbe actele. Totodată, avea la ea un certificat de disforie de gen și a apelat la centrul Genderdoc-M pentru ajutor.

Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat pe 15 aprilie că în regiunea Odesa a fost oprit un taxi în care se afla un „ucrainean de 26 de ani în haine de femeie”. Conform informațiilor, tânărul plănuia părăsească Ucraina și să vină Moldova. Totodată, acesta deținea un certificat de serviciu militar temporar. Oamenii legii au întocmit un proces verbal pentru încercarea trecerii ilegale a frontierei, deoarece bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani nu au voie să iasă din Ucraina acum.

Angelica Frolov a declarat pentru NM că este vorba despre o fată trans care nu primise încă un pașaport nou cu sex feminin. Cu o zi înainte de a fi arestată, aceasta a solicitat la Genderdoc-M ajutor pentru deplasare și posibil tranzit prin Moldova, susține Frolov. Dar în ziua la care s-au înțeles, ea nu a putut să părăsească Ucraina.

„A oferit un certificat de disforie de gen, dar polițiștii de frontieră nu au înțeles nimic. Și au lansat știrea despre „un bărbat îmbrăcat în femeie”. Ea a spus că se va descurca cu această amendă, avea o scutire de la serviciul militar, un „bilet alb”. Dar adevărul este că nu au voie să iasă din țară. Femeile trans care nu au avut timp să-și schimbe documentele nu au voie să părăsească Ucraina. Deși, nici în armată nu se pot înrola”, a spus Frolov.

Potrivit ei, nici transsexualii care au primit deja documente ce indică sexul masculin nu sunt eliberați, deși nu au făcut armata și nu au legitimații militare.

„Nu sunt eliberați pentru că sunt deja bărbați conform actelor, iar femei trans – pentru că sunt încă bărbați conform documentelor”, a explicat Frolov.

Potrivit coordonatoarei Genderdoc-M, centrul îi ajută pe refugiați din Ucraina care aparțin comunității LGBT încă de la începutul războiului. Aproximativ 50 de persoane s-au adresat la ea. Potrivit Angelicăi Frolov, de regulă, acestea sunt cupluri de femei, unele cu copii. În mare parte, ele au nevoie de ajutor în tranzitul prin Moldova către alte țări. Centrul le oferă asistență juridică și psihologică, precum și cazare temporară.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

eSP.md

Fosta ambasadoare în Suedia, vizată într-un dosar penal, susține că este victima unei campanii de hărțuire. Reacția MAE

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, Norvegia și Finlanda, Liliana Guțan, susține că este victima unei campanii de hărțuire instituțională și că auditul intern al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), precum și dosarul penal deschis pe numele său, au fost inițiate după ce a refuzat să părăsească funcția. De cealaltă parte, MAE respinge acuzațiile și afirmă că declarațiile publice ale ex-ambasadoarei reprezintă „presiuni asupra justiției”, în condițiile în care cauza penală este examinată de instanță.

Într-o conferință de presă din 15 iulie, Liliana Guțan, alături de avocații săi, a declarat că împotriva sa au fost inițiate succesiv un audit intern, o anchetă penală, o procedură disciplinară și verificări privind documentele medicale. Fosta ambasadoare susține că toate aceste acțiuni ar face parte dintr-un mecanism coordonat de înlăturare a sa din funcție și afirmă că procedurile au început după ce ar fi refuzat să-și prezinte demisia.

Fiecare procedură luată separat pare legală, însă împreună ele au fost orchestrate și instituționalizate ca un mecanism pus în mișcare de oameni concreți”, a menționat fosta ambasadoare, notează IPN.

Avocatul Ivan Ungureanu a declarat că dosarul penal are la bază concluziile unui audit intern al MAE, iar prejudiciul imputat vizează cheltuieli pe care le consideră justificate, efectuate în exercitarea atribuțiilor diplomatice. Printre acestea au fost menționate produse de igienă pentru ambasadă, cheltuieli protocolare, precum și ajustarea unei ținute oficiale pentru ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare în Regatul Norvegiei.

Apărarea susține că raportul de audit este contestat în instanța de contencios administrativ și că, în opinia sa, procedurile administrative și penale ar fi fost utilizate abuziv.

Liliana Guțan a declarat că va contesta toate acțiunile pe care le consideră ilegale. „Îmi voi apăra onoarea în toate instanțele și forurile legale, naționale și internaționale”, a spus aceasta.

În reacție, Ministerul Afacerilor Externe a catalogat afirmațiile ex-ambasadoarei drept „presiuni asupra justiției”.

Ministerul Afacerilor Externe are toleranță zero față de corupție și abuzuri. Având în vedere că dosarul a fost transmis de Procuratură în instanța de judecată, aceste declarații publice pot fi catalogate drept presiuni asupra justiției”, a spus instituția.

Amintim că, în martie, Procuratura Anticorupție a anunțat că Liliana Guțan a fost trimisă în judecată pentru abuz de putere și abuz de serviciu. Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, aceasta ar fi introdus date false în evidențele contabile ale misiunii diplomatice privind prezența sa la serviciu și ar fi decontat cheltuieli personale pe banii statului. Prejudiciul cauzat bugetului Ministerului Afacerilor Externe este estimat la 275 927 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: