Germania va acorda Republicii Moldova un grant de 33 milioane de euro. Banii sunt destinați pentru gestionarea efectelor crizei energetice.
Potrivit unui comunicat al ambasadei Germaniei la Chișinău, ajutor nerambursabil, în valoare de 33 milioane de euro, va fi acordat prin intermediul Ministerului federal german pentru Cooperare Economică și Dezvoltare. Acesta va finanța Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice.
Acest nou angajament continuă sprijinul german acordat în sezonul de iarnă 2022-2023, când grantul german pentru Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice a ajutat 900 000 sau aproximativ 75% din toate gospodăriile din R. Moldova prin subvenții pentru energie.
Ambele contribuții au fost oferite prin Banca de Dezvoltare Germană KfW, din numele Ministerului federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, angajamentul din 2025 răspunzând unei cereri directe de sprijin din partea prim-ministrului Dorin Recean adresată cancelarului Olaf Scholz.
„Suntem recunoscători Germaniei pentru sprijinul constant în ajutarea Moldovei să facă față provocărilor energetice curente. De acest grant de 33 milioane de euro vor beneficia direct cetățenii noștri cei mai vulnerabili, asigurând accesul acestora la servicii energetice esențiale. Sprijinul oferit prin Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice garantează protecția familiilor din Moldova și avansează calea noastră spre securitatea energetică și spre integrarea europeană. Sprijinul Germaniei este o dovadă suplimentară a parteneriatului puternic și a solidarității dintre națiunile noastre”, a declarat premierul Recean.
Noul angajament al Germaniei, în valoare de 33 milioane de euro, completează pachetul de sprijin recent anunțat de Uniunea Europeană.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
